Introduceti adresa de email:

Sustinut de FeedBurner


Legea politiei locale - Lege nr. 155/2010

politia_amenda
Lege nr. 155/2010
din 12/07/2010
Versiune actualizata la data de 17/05/2011

Legea poliţiei locale

Pus în aplicare prin:

  • Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 882 din 29/12/2010.
  • Metodologia publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 342 din 17/05/2011.
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I

  Dispoziţii generale

   Art. 1. – (1) Poliţia locală se înfiinţează în scopul exercitării atribuţiilor privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, în următoarele domenii:
   a) ordinea şi liniştea publică, precum şi paza bunurilor;
   b) circulaţia pe drumurile publice;
   c) disciplina în construcţii şi afişajul stradal;
   d) protecţia mediului;
   e) activitatea comercială;
   f) evidenţa persoanelor;
   g) alte domenii stabilite prin lege.
   (2) Poliţia locală îşi desfăşoară activitatea pe baza principiilor: legalităţii, încrederii, previzibilităţii, proximităţii şi proporţionalităţii, deschiderii şi transparenţei, eficienţei şi eficacităţii, răspunderii şi responsabilităţii, imparţialităţii şi nediscriminării.
   Art. 2. – (1) Poliţia locală îşi desfăşoară activitatea:
   a) în interesul comunităţii locale, exclusiv pe baza şi în executarea legii, cât şi a actelor autorităţii deliberative şi ale celei executive ale administraţiei publice locale;
   b) în conformitate cu reglementările specifice fiecărui domeniu de activitate, stabilite prin acte administrative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale.
   (2) Poliţia locală comunică, de îndată, organelor abilitate datele cu privire la aspectele de încălcare a legii, altele decât cele stabilite în competenţa sa, de care a luat cunoştinţă cu ocazia îndeplinirii misiunilor şi activităţilor specifice.
   (3) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, poliţia locală cooperează cu unităţile, respectiv cu structurile teritoriale ale Poliţiei Române, ale Jandarmeriei Române, ale Poliţiei de Frontieră Române şi ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi colaborează cu organizaţii neguvernamentale, precum şi cu persoane fizice şi juridice, în condiţiile legii.
   (4) Poliţia locală solicită intervenţia unităţilor/structurilor teritoriale competente ale Poliţiei Române sau ale Jandarmeriei Române pentru orice alte situaţii ce excedează atribuţiilor ce îi revin, potrivit prezentei legi.
   (5) Poliţia locală poate încheia cu alte autorităţi şi instituţii publice protocoale de cooperare având ca obiect detalierea modalităţilor prin care, în limitele competenţelor legale ale fiecărei structuri, acestea îşi oferă sprijin în îndeplinirea activităţilor sau a misiunilor specifice.
   Art. 3. – (1) La nivelul comunei, al oraşului, al municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, unde este înfiinţată poliţia comunitară conform prevederilor Legii nr. 371/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare, cu modificările şi completările ulterioare, aceasta se reorganizează ca structură de poliţie locală, potrivit prevederilor art. 4.
   (2) La nivelul comunei, al oraşului, al municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, unde nu este înfiinţată poliţie comunitară conform prevederilor Legii nr. 371/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se poate organiza structură de poliţie locală, potrivit prevederilor art. 4.

CAPITOLUL II

  Organizarea poliţiei locale

   Art. 4. – (1) Poliţia locală se organizează şi funcţionează, prin hotărâre a autorităţii deliberative a administraţiei publice locale, ca un compartiment funcţional în cadrul aparatului de specialitate al primarului/primarului general sau ca instituţie publică de interes local, cu personalitate juridică.
   (2) În municipiul Bucureşti, poliţia locală se organizează şi funcţionează după cum urmează:
   a) prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pentru Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti;
   b) prin hotărâre a fiecărui consiliu local al sectorului municipiului Bucureşti, pentru poliţia locală a sectorului respectiv.
   (3) Poliţia locală dintr-o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială poate detaşa poliţişti locali la poliţia locală dintr-o altă unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, în condiţiile prevăzute de hotărârile adoptate de consiliile locale interesate şi în baza acordurilor încheiate între unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale respective. Unitatea/Subdiviziunea administrativ-teritorială de la nivelul căreia se detaşează poliţiştii locali încheie acorduri cu fiecare unitate/subdiviziune administrativ-teritorială care beneficiază de serviciile poliţiştilor locali ce fac obiectul detaşării. Unitatea/Subdiviziunea administrativ-teritorială la care se detaşează poliţiştii locali prevede în buget sursele de finanţare.
   (4) Modul de organizare, structura funcţională, statul de funcţii, numărul de posturi şi categoriile de personal încadrat, normele de înzestrare şi consum de materiale ale poliţiei locale se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare, elaborat pe baza Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a poliţiei locale.
   (5) Numărul de posturi pentru personalul contractual cu atribuţii de pază se stabileşte în funcţie de numărul şi importanţa obiectivelor care trebuie asigurate cu pază.
   (6) Poliţia locală din comunele, oraşele, municipiile şi sectoarele municipiului Bucureşti se organizează prin preluarea posturilor şi personalului poliţiei comunitare, precum şi ale structurilor din aparatul de specialitate al primarului/primarului general responsabil cu controlul privind disciplina în construcţii, protecţia mediului şi comerţ, după caz, cu încadrarea în numărul de posturi stabilit în condiţiile prevăzute la alin. (4) şi (5).
Punere în aplicare prin Regulament de organizare şi funcţionare a poliţiei locale… din 23/12/2010 :
Art. 74. – În vederea preluării personalului poliţiei comunitare, precum şi a personalului din structurile aparatului de specialitate al primarului/primarului general responsabil cu controlul privind disciplina în construcţii, protecţia mediului şi comerţ, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (6) din Legea nr. 155/2010, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a solicita Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici echivalarea funcţiilor specifice de poliţist local cu funcţii publice generale, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
   (7) Regulamentul de organizare şi funcţionare a poliţiei locale se aprobă prin hotărâre a autorităţii deliberative a administraţiei publice locale, în conformitate cu prevederile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu avizul consultativ al comisiei locale de ordine publică, constituită potrivit prevederilor art. 28.
   Art. 5. – Poliţia locală se organizează pe compartimente funcţionale, la nivel de direcţii generale, direcţii, servicii şi/sau birouri, conform prevederilor Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a poliţiei locale.
Punere în aplicare CAPITOLUL II prin Regulament de organizare şi funcţionare a poliţiei locale… din 23/12/2010 :
CAPITOLUL II Organizarea poliţiei locale şi categorii de funcţionari publici
Art. 3. – (1) La nivelul comunei, al oraşului, al municipiului sau al sectoarelor municipiului Bucureşti, poliţia locală se organizează, în condiţiile legii, după caz, ca:
a) un compartiment funcţional, fără personalitate juridică, la nivel de direcţie generală, direcţie, serviciu sau birou, în cadrul aparatului de specialitate al primarului/primarului general;
b) instituţie publică de interes local, cu personalitate juridică.
(2) În cadrul poliţiei locale se organizează:
a) structura de ordine şi linişte publică şi pază a bunurilor;
b) structura din domeniul circulaţiei pe drumurile publice;
c) structura de disciplină în construcţii şi afişajul stradal;
d) structura de protecţie a mediului;
e) structura de activitate comercială;
f) structura cu atribuţii pe linie de evidenţă a persoanelor.
Art. 4. – (1) Funcţiile publice din poliţia locală, inclusiv funcţiile publice specifice de poliţist local, în raport cu nivelul studiilor necesare ocupării, se clasifică după cum urmează:
a) clasa I cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare sunt necesare studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalent;
b) clasa a II-a cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare sunt necesare studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă;
c) clasa a III-a cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare sunt necesare studii liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu diplomă de bacalaureat.
(2) Funcţionarii publici din poliţia locală numiţi în funcţiile publice prevăzute pentru clasele a II-a şi a III-a pot ocupa numai funcţii publice de execuţie.
Art. 5. – (1) După nivelul atribuţiilor, funcţionarii publici din cadrul poliţiei locale pot fi:
a) funcţionari publici de conducere;
b) funcţionari publici de execuţie.
(2) Funcţionarii publici de conducere din cadrul poliţiei locale sunt numiţi, în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în una dintre următoarele funcţii publice:
a) director general;
b) director general adjunct;
c) director executiv;
d) director executiv adjunct;
e) şef serviciu;
f) şef birou.
Art. 6. – Funcţia publică de execuţie este structurată pe grade profesionale astfel:
a) superior, ca nivel maxim;
b) principal;
c) asistent;
d) debutant.

CAPITOLUL III

  Atribuţiile poliţiei locale

   Art. 6. – În domeniul ordinii şi liniştii publice, precum şi al pazei bunurilor, poliţia locală are următoarele atribuţii:
   a) menţine ordinea şi liniştea publică în zonele şi locurile stabilite prin planul de ordine şi siguranţă publică al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, aprobat în condiţiile legii;
    ___________
    Pusă în aplicare prin Metodologie din 05/05/2011 începând cu 17.05.2011.
   b) menţine ordinea publică în imediata apropiere a unităţilor de învăţământ publice, a unităţilor sanitare publice, în parcările auto aflate pe domeniul public sau privat al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, în zonele comerciale şi de agrement, în parcuri, pieţe, cimitire, precum şi în alte asemenea locuri publice aflate în proprietatea şi/sau în administrarea unităţilor/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau a altor instituţii/servicii publice de interes local, stabilite prin planul de ordine şi siguranţă publică;
   c) participă, împreună cu autorităţile competente prevăzute de lege, potrivit competenţelor, la activităţi de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de calamităţi naturale ori catastrofe, precum şi de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente;
   d) acţionează pentru identificarea cerşetorilor, a copiilor lipsiţi de supravegherea şi ocrotirea părinţilor sau a reprezentanţilor legali, a persoanelor fără adăpost şi procedează la încredinţarea acestora serviciului public de asistenţă socială în vederea soluţionării problemelor acestora, în condiţiile legii;
   e) constată contravenţii şi aplică sancţiuni, potrivit competenţei, pentru nerespectarea legislaţiei privind regimul de deţinere a câinilor periculoşi sau agresivi, a celei privind programul de gestionare a câinilor fără stăpân şi a celei privind protecţia animalelor şi sesizează serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân despre existenţa acestor câini şi acordă sprijin personalului specializat în capturarea şi transportul acestora la adăpost;
   f) asigură protecţia personalului din aparatul de specialitate al primarului/primarului general, din instituţiile sau serviciile publice de interes local la efectuarea unor controale ori acţiuni specifice;
   g) participă, împreună cu alte autorităţi competente, la asigurarea ordinii şi liniştii publice cu ocazia mitingurilor, marşurilor, demonstraţiilor, procesiunilor, acţiunilor de pichetare, acţiunilor comerciale promoţionale, manifestărilor cultural-artistice, sportive, religioase sau comemorative, după caz, precum şi a altor asemenea activităţi care se desfăşoară în spaţiul public şi care implică aglomerări de persoane;
   h) asigură paza bunurilor şi obiectivelor aflate în proprietatea unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale şi/sau în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor servicii/instituţii publice de interes local, stabilite de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti;
   i) constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru nerespectarea normelor legale privind convieţuirea socială stabilite prin legi sau acte administrative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, pentru faptele constatate în raza teritorială de competenţă;
   j) execută, în condiţiile legii, mandatele de aducere emise de organele de urmărire penală şi instanţele de judecată care arondează unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială, pentru persoanele care locuiesc pe raza de competenţă;
   k) participă, alături de Poliţia Română, Jandarmeria Română şi celelalte forţe ce compun sistemul integrat de ordine şi siguranţă publică, pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii stradale;
   l) cooperează cu centrele militare zonale în vederea înmânării ordinelor de chemare la mobilizare şi/sau de clarificare a situaţiei militare a rezerviştilor din Ministerul Apărării Naţionale;
   m) asigură măsuri de protecţie a executorilor judecătoreşti cu ocazia executărilor silite;
   n) acordă, pe teritoriul unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, sprijin imediat structurilor competente cu atribuţii în domeniul menţinerii, asigurării şi restabilirii ordinii publice.
   Art. 7. – În domeniul circulaţiei pe drumurile publice, poliţia locală are următoarele atribuţii:
   a) asigură fluenţa circulaţiei pe drumurile publice din raza teritorială de competenţă, având dreptul de a efectua semnale regulamentare de oprire a conducătorilor de autovehicul exclusiv pentru îndeplinirea atribuţiilor conferite de prezenta lege în domeniul circulaţiei pe drumurile publice;
   b) verifică integritatea mijloacelor de semnalizare rutieră şi sesizează nereguli constatate privind funcţionarea semafoarelor, starea indicatoarelor şi a marcajelor rutiere şi acordă asistenţă în zonele unde se aplică marcaje rutiere;
   c) participă la acţiuni comune cu administratorul drumului pentru înlăturarea efectelor fenomenelor naturale, cum sunt: ninsoare abundentă, viscol, vânt puternic, ploaie torenţială, grindină, polei şi alte asemenea fenomene, pe drumurile publice;
   d) participă, împreună cu unităţile/structurile teritoriale ale Poliţiei Române, la asigurarea măsurilor de circulaţie ocazionate de adunări publice, mitinguri, marşuri, demonstraţii, procesiuni, acţiuni de pichetare, acţiuni comerciale promoţionale, manifestări cultural-artistice, sportive, religioase sau comemorative, după caz, precum şi de alte activităţi care se desfăşoară pe drumul public şi implică aglomerări de persoane;
   e) sprijină unităţile/structurile teritoriale ale Poliţiei Române în asigurarea măsurilor de circulaţie în cazul transporturilor speciale şi al celor agabaritice pe raza teritorială de competenţă;
   f) acordă sprijin unităţilor/structurilor teritoriale ale Poliţiei Române în luarea măsurilor pentru asigurarea fluenţei şi siguranţei traficului;
   g) asigură, în cazul accidentelor soldate cu victime, paza locului acestor accidente şi ia primele măsuri ce se impun pentru conservarea urmelor, identificarea martorilor şi a făptuitorilor şi, dacă se impune, transportul victimelor la cea mai apropiată unitate sanitară;
   h) constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor legale privind oprirea, staţionarea, parcarea autovehiculelor şi accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staţionate neregulamentar;
   i) constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor legale privind masa maximă admisă şi accesul pe anumite sectoare de drum, având dreptul de a efectua semnale de oprire a conducătorilor acestor vehicule;
   j) constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor rutiere de către pietoni, biciclişti, conducători de mopede şi vehicule cu tracţiune animală;
   k) constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la circulaţia în zona pietonală, în zona rezidenţială, în parcuri şi zone de agrement, precum şi pe locurile de parcare adaptate, rezervate şi semnalizate prin semnul internaţional pentru persoanele cu handicap;
   l) aplică prevederile legale privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale;
   m) cooperează cu unităţile/structurile teritoriale ale Poliţiei Române pentru identificarea deţinătorului/utilizatorului autovehiculului ridicat ca urmare a staţionării neregulamentare sau al autovehiculelor abandonate pe domeniul public.
   Art. 8. – În domeniul disciplinei în construcţii şi al afişajului stradal, poliţia locală are următoarele atribuţii:
   a) efectuează controale pentru identificarea lucrărilor de construcţii executate fără autorizaţie de construire sau desfiinţare, după caz, inclusiv a construcţiilor cu caracter provizoriu;
   b) efectuează controale pentru identificarea persoanelor care nu respectă autorizaţia de executare a lucrărilor de reparaţii ale părţii carosabile şi pietonale;
   c) verifică respectarea normelor legale privind afişajul publicitar, afişajul electoral şi orice altă formă de afişaj/reclamă, inclusiv cele referitoare la amplasarea firmei la locul de desfăşurare a activităţii economice;
   d) participă la acţiunile de demolare/ dezmembrare/dinamitare a construcţiilor efectuate fără autorizaţie pe domeniul public sau privat al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale ori pe spaţii aflate în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor instituţii/servicii publice de interes local, prin asigurarea protecţiei perimetrului şi a libertăţii de acţiune a personalului care participă la aceste operaţiuni specifice;
   e) constată, după caz, conform atribuţiilor stabilite prin lege, contravenţiile privind disciplina în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcţii şi înaintează procesele-verbale de constatare a contravenţiilor, în vederea aplicării sancţiunii, şefului compartimentului de specialitate care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism sau, după caz, preşedintelui consiliului judeţean, primarului unităţii administrativ-teritoriale ori al sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază de competenţă s-a săvârşit contravenţia sau persoanei împuternicite de aceştia.
   Art. 9. – În domeniul protecţiei mediului, poliţia locală are următoarele atribuţii:
   a) controlează respectarea prevederilor legale privind condiţiile de ridicare, transport şi depozitare a deşeurilor menajere şi industriale;
   b) sesizează autorităţilor şi instituţiilor publice competente cazurile de nerespectare a normelor legale privind nivelul de poluare, inclusiv fonică;
   c) participă la acţiunile de combatere a zoonozelor deosebit de grave şi a epizootiilor;
   d) identifică bunurile abandonate pe domeniul public sau privat al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale sau pe spaţii aflate în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale ori a altor instituţii/servicii publice de interes local şi aplică procedurile legale pentru ridicarea acestora;
   e) verifică igienizarea surselor de apă, a malurilor, a albiilor sau cuvetelor acestora;
   f) verifică asigurarea salubrizării străzilor, a căilor de acces, a zonelor verzi, a rigolelor, îndepărtarea zăpezii şi a gheţii de pe căile de acces, dezinsecţia şi deratizarea imobilelor;
   g) verifică existenţa contractelor de salubrizare încheiate de către persoane fizice sau juridice, potrivit legii;
   h) verifică ridicarea deşeurilor menajere de operatorii de servicii de salubrizare, în conformitate cu graficele stabilite;
   i) verifică şi soluţionează, potrivit competenţelor specifice ale autorităţilor administraţiei publice locale, sesizările cetăţenilor privind nerespectarea normelor legale de protecţie a mediului şi a surselor de apă, precum şi a celor de gospodărire a localităţilor;
   j) constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor legale specifice realizării atribuţiilor prevăzute la lit. a)-i), stabilite în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale.
   Art. 10. – În domeniul activităţii comerciale, poliţia locală are următoarele atribuţii:
   a) acţionează pentru respectarea normelor legale privind desfăşurarea comerţului stradal şi a activităţilor comerciale, respectiv a condiţiilor şi a locurilor stabilite de autorităţile administraţiei publice locale;
   b) verifică legalitatea activităţilor de comercializare a produselor desfăşurate de operatori economici, persoane fizice şi juridice autorizate şi producători particulari în pieţele agroalimentare, târguri şi oboare, precum şi respectarea prevederilor legale de către administratorii pieţelor agroalimentare;
   c) verifică existenţa la locul de desfăşurare a activităţii comerciale a autorizaţiilor, a aprobărilor, a documentelor de provenienţă a mărfii, a buletinelor de verificare metrologică pentru cântare, a avizelor şi a altor documente stabilite prin legi sau acte administrative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale;
   d) verifică respectarea normelor legale privind comercializarea obiectelor cu caracter religios;
   e) verifică respectarea normelor legale privind amplasarea materialelor publicitare şi a locurilor de comercializare a produselor din tutun şi a băuturilor alcoolice;
   f) verifică respectarea prevederilor legale privind orarul de aprovizionare şi funcţionare al operatorilor economici;
   g) identifică mărfurile şi produsele abandonate pe domeniul public sau privat al unităţii administrativ-teritoriale şi pe raza sectoarelor municipiului Bucureşti sau pe spaţii aflate în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale ori a altor servicii/instituţii de interes local şi aplică procedurile legale de ridicare a acestora;
   h) verifică respectarea regulilor şi normelor de comerţ şi prestări de servicii stabilite prin acte normative în competenţa autorităţilor administraţiei publice locale;
   i) cooperează şi acordă sprijin autorităţilor de control sanitar, de mediu şi de protecţie a consumatorilor în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice domeniului de activitate al acestora;
   j) verifică respectarea obligaţiilor ce revin operatorilor economici cu privire la afişarea preţurilor, a produselor comercializate şi a serviciilor şi sesizează autorităţile competente în cazul în care identifică nereguli;
   k) verifică şi soluţionează, în condiţiile legii, petiţiile primite în legătură cu actele şi faptele de comerţ desfăşurate în locuri publice cu încălcarea normelor legale;
   l) constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor legale specifice realizării atribuţiilor prevăzute la lit. a)-j), stabilite în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale.
   Art. 11. – În domeniul evidenţei persoanelor, poliţia locală are următoarele atribuţii:
   a) înmânează cărţile de alegător persoanelor la împlinirea vârstei de 18 ani;
   b) cooperează cu alte autorităţi competente în vederea verificării, la cererea acestora, a unor date cu caracter personal, dacă solicitarea este justificată prin necesitatea îndeplinirii unei atribuţii prevăzute de lege, cu respectarea reglementărilor legale privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;
   c) constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru nerespectarea normelor legale privind domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, inclusiv asupra obligaţiilor pe care le au persoanele prevăzute la art. 37 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 290/2005, cu modificările şi completările ulterioare;
   d) cooperează cu serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor pentru punerea în legalitate a persoanelor cu acte de identitate expirate şi a minorilor cu vârstă peste 14 ani, care nu au acte de identitate.
   Art. 12. – În cazul infracţiunilor flagrante, personalul poliţiei locale imobilizează făptuitorul, ia măsuri pentru conservarea locului faptei, identifică martorii oculari, sesizează imediat organele competente şi predă făptuitorul, pe bază de proces-verbal, în vederea continuării cercetărilor.
   Art. 13. – În cazul executării în comun cu unităţile/structurile Poliţiei Române sau cu cele ale Jandarmeriei Române a unor misiuni în domeniul menţinerii sau asigurării ordinii publice ori pentru dirijarea circulaţiei rutiere, efectivele poliţiei locale acţionează sub coordonarea directă a Poliţiei Române sau a Jandarmeriei Române, după caz.
Punere în aplicare CAPITOLUL III prin Regulament de organizare şi funcţionare a poliţiei locale… din 23/12/2010 :
CAPITOLUL IV Atribuţiile personalului poliţiei locale
Art. 15. – (1) Şeful poliţiei locale îşi îndeplineşte atribuţiile în mod nemijlocit sub autoritatea şi controlul primarului şi are următoarele atribuţii:
a) organizează, planifică şi conduce întreaga activitate a poliţiei locale;
b) întreprinde măsurile necesare pentru încadrarea cu personal corespunzător;
c) asigură cunoaşterea şi aplicarea întocmai de către întregul personal a prevederilor legale;
d) răspunde de pregătirea profesională continuă a personalului din subordine;
e) aprobă planurile de pază întocmite pentru obiectivele din competenţă;
f) studiază şi propune unităţilor beneficiare de pază introducerea amenajărilor tehnice şi a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei;
g) analizează trimestrial activitatea poliţiei locale şi indicatorii de performanţă stabiliţi de comisia locală de ordine publică;
h) asigură informarea operativă a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, a structurii teritoriale corespunzătoare a Poliţiei Române, precum şi a Jandarmeriei Române despre evenimentele deosebite ce au avut loc în cadrul activităţii poliţiei locale;
i) reprezintă poliţia locală în relaţiile cu alte instituţii ale statului, cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi colaborează cu organizaţii neguvernamentale, precum şi cu persoane fizice şi juridice pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite de lege;
j) asigură ordinea interioară şi disciplina în rândul personalului din subordine, având dreptul să propună acordarea de recompense şi aplicarea de sancţiuni în condiţiile legii;
k) propune primarului/primarului general adoptarea de măsuri pentru eficientizarea activităţii;
l) asigură măsurile pentru rezolvarea operativă a cererilor, a sesizărilor şi a reclamaţiilor cetăţenilor, în conformitate cu prevederile legale;
m) organizează şi participă la audienţele cu cetăţenii;
n) întocmeşte sau aprobă aprecierile de serviciu ale personalului, potrivit competenţei;
o) coordonează activitatea de evidenţă, aprovizionare, de repartizare, de întreţinere şi de păstrare, în condiţii de siguranţă, a armamentului şi a muniţiei din dotare;
p) urmăreşte modul de echipare a personalului cu uniforme şi însemnele distinctive de ierarhizare, repartizarea şi utilizarea corespunzătoare a acestora;
q) întreprinde măsuri de aprovizionare şi menţinere în stare de funcţionare a aparaturii de pază şi alarmare, radiocomunicaţii şi a celorlalte amenajări destinate serviciului de pază şi ordine;
r) menţine legătura permanentă cu beneficiarii privind modul în care se desfăşoară activitatea de pază, semnalează neregulile referitoare la îndeplinirea obligaţiilor contractuale şi propune măsurile necesare pentru creşterea eficienţei pazei;
s) analizează contribuţia funcţionarilor publici din poliţia locală la menţinerea ordinii şi liniştii publice, la constatarea contravenţiilor în domeniile prevăzute de lege şi ia măsuri de organizare şi îmbunătăţire a acesteia;
ş) organizează şi execută controale tematice şi inopinate asupra modului în care sunt îndeplinite atribuţiile de serviciu de către funcţionarii publici din poliţia locală;
t) organizează sistemul de alarmare a personalului în cazuri deosebite;
ţ) organizează activităţile de protecţie a muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor;
u) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.
(2) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, şeful poliţiei locale emite decizii cu caracter obligatoriu pentru întregul personal din subordine.
Art. 16. – Conducătorul structurii de ordine şi linişte publică şi pază a bunurilor se subordonează şefului poliţiei locale şi are următoarele atribuţii specifice, în funcţie de responsabilităţile încredinţate:
a) organizează, planifică, conduce şi controlează activitatea personalului poliţiei locale cu atribuţii în menţinerea ordinii şi liniştii publice şi asigurarea pazei bunurilor;
b) întocmeşte planurile de pază ale obiectivelor din competenţă;
c) asigură cunoaşterea şi aplicarea întocmai de către personalul din subordine a prevederilor legale ce reglementează activitatea de pază, menţinerea ordinii şi a liniştii publice, regulile de convieţuire socială şi integritatea corporală a persoanelor;
d) ţine evidenţa sancţiunilor contravenţionale aplicate de personalul din subordine;
e) asigură pregătirea de specialitate a personalului din subordine, în conformitate cu tematica stabilită;
f) informează de îndată conducerea poliţiei locale despre toate evenimentele deosebite înregistrate în activitatea de pază şi menţinere a ordinii publice şi ţine evidenţa acestora;
g) analizează lunar activitatea personalului din subordine;
h) întreprinde măsuri eficiente pentru ca întregul personal să execute corespunzător sarcinile ce îi revin, să aibă o comportare civilizată, să respecte regulile disciplinare stabilite, propunând recompense şi sancţiuni corespunzătoare;
i) participă, alături de conducerea poliţiei locale, la întocmirea sau reactualizarea planului de ordine şi siguranţă publică al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale;
j) întocmeşte zilnic nota cu principalele evenimente şi o prezintă şefului poliţiei locale;
k) asigură instruirea zilnică a poliţiştilor locali cu privire la cunoaşterea situaţiei operative din zona de competenţă.
Art. 17. – (1) Conducătorul structurii din domeniul circulaţiei pe drumurile publice se subordonează şefului poliţiei locale şi are următoarele atribuţii specifice, în funcţie de responsabilităţile încredinţate:
a) stabileşte, în colaborare cu şeful serviciului rutier, respectiv al Brigăzii Rutiere din cadrul Poliţiei Române, itinerarele de patrulare şi intervalele orare de patrulare în zonele de competenţă;
b) organizează, planifică, conduce şi controlează activitatea personalului din subordine cu atribuţii în domeniul circulaţiei pe drumurile publice;
c) asigură continuitatea dispozitivului rutier în zona de competenţă, pe bază de grafice de control, întocmite în colaborare cu şeful serviciului rutier, respectiv al Brigăzii Rutiere din cadrul Poliţiei Române;
d) coordonează activitatea personalului din subordine la acţiuni proprii şi participă, conform solicitării, la acţiunile organizate de unităţile/structurile teritoriale ale Poliţiei Române sau de către administratorul drumului public;
e) propune şefului serviciului rutier, respectiv al Brigăzii Rutiere din cadrul Poliţiei Române, în situaţii deosebite, luarea unor măsuri de reglementare, cum ar fi închidere, restricţionare pentru anumite categorii de participanţi la trafic a circulaţiei, în anumite zone sau sectoare ale drumului public;
f) asigură cunoaşterea şi aplicarea întocmai de către personalul din subordine a prevederilor legislaţiei rutiere;
g) asigură instruirea zilnică a poliţiştilor locali cu privire la cunoaşterea situaţiei operative din zona de competenţă şi periodic instruieşte personalul din subordine cu privire la cunoaşterea şi respectarea regulilor de circulaţie şi, cu precădere, cu privire la modul de poziţionare pe partea carosabilă şi la semnalele pe care trebuie să le adreseze participanţilor la trafic;
h) ia măsuri pentru ca în exercitarea atribuţiilor ce le revin poliţiştii locali care execută activităţi în domeniul circulaţiei pe drumurile publice să poarte uniforma specifică cu înscrisuri şi însemne distinctive, conform prevederilor legale;
i) ţine evidenţa proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor întocmite de personalul din subordine şi monitorizează punerea în executare a amenzilor contravenţionale, cu respectarea prevederilor legale în domeniu;
j) organizează şi execută controale asupra activităţii desfăşurate de efectivele din subordine;
k) analizează lunar activitatea desfăşurată de personalul din subordine în domeniul circulaţiei pe drumurile publice;
l) ia măsuri pentru ca personalul din subordine să execute sarcinile ce îi revin în conformitate cu prevederile legale, să aibă un comportament civilizat, să respecte regulile disciplinare stabilite, propunând recompense sau, după caz, sancţiuni corespunzătoare;
m) întocmeşte zilnic nota cu principalele evenimente şi o prezintă şefului poliţiei locale.
(2) În exercitarea atribuţiilor ce le revin, poliţiştii locali care desfăşoară activităţi în domeniul circulaţiei pe drumurile publice sunt obligaţi:
a) să poarte peste uniforma specifică, în funcţie de anotimp, vestă sau scurtă cu elemente reflectorizante, pe care este imprimată emblema “POLIŢIA LOCALĂ”;
b) să poarte caschetă cu coafă albă;
c) să efectueze semnalele adresate participanţilor la trafic, potrivit dispoziţiilor legale care reglementează circulaţia pe drumurile publice.
Art. 18. – Conducătorul structurii de disciplină în construcţii şi afişajul stradal se subordonează şefului poliţiei locale şi are următoarele atribuţii specifice, în funcţie de responsabilităţile încredinţate:
a) organizează, planifică, conduce şi controlează activitatea personalului poliţiei locale cu atribuţii în verificarea şi menţinerea disciplinei în construcţii, respectiv în verificarea respectării normelor legale privind afişajul stradal;
b) asigură cunoaşterea şi aplicarea întocmai de către subordonaţi a prevederilor legale ce reglementează activitatea compartimentului;
c) asigură pregătirea de specialitate a personalului din subordine, în conformitate cu tematica stabilită;
d) asigură şi răspunde de utilizarea tehnicii aflate în dotarea compartimentului;
e) gestionează şi asigură circulaţia şi operarea documentelor, inclusiv arhivarea acestora;
f) informează de îndată conducerea poliţiei locale despre toate evenimentele survenite în activitatea compartimentului şi ţine evidenţa acestora;
g) analizează lunar activitatea personalului din subordine;
h) desfăşoară activităţi pentru ca întregul personal să execute corespunzător sarcinile ce îi revin, să aibă o comportare civilizată, să respecte regulile disciplinare stabilite, propunând recompense şi sancţiuni corespunzătoare;
i) întocmeşte zilnic nota cu principalele evenimente şi o prezintă şefului poliţiei locale.
Art. 19. – Conducătorul structurii de protecţie a mediului din cadrul poliţiei locale se subordonează şefului poliţiei locale şi are următoarele atribuţii specifice, în funcţie de responsabilităţile încredinţate:
a) organizează, planifică, conduce şi controlează activitatea personalului poliţiei locale cu atribuţii în verificarea şi asigurarea respectării legii în domeniul protecţiei mediului, conform atribuţiilor prevăzute de lege;
b) asigură cunoaşterea şi aplicarea întocmai de către subordonaţi a prevederilor legale ce reglementează activitatea compartimentului;
c) asigură pregătirea de specialitate a personalului din subordine, în conformitate cu tematica stabilită;
d) ţine evidenţa sancţiunilor contravenţionale aplicate de personalul din subordine;
e) stabileşte măsurile referitoare la utilizarea tehnicii aflate în dotarea compartimentului şi răspunde de modul de îndeplinire a acestora;
f) gestionează şi asigură circulaţia şi operarea documentelor, inclusiv arhivarea acestora;
g) informează de îndată conducerea poliţiei locale despre toate evenimentele survenite în activitatea compartimentului şi ţine evidenţa acestora;
h) analizează lunar activitatea personalului din subordine;
i) desfăşoară activităţi pentru ca întregul personal să execute corespunzător sarcinile ce îi revin, să aibă o comportare civilizată, să respecte regulile disciplinare stabilite, propunând recompense şi sancţiuni corespunzătoare;
j) întocmeşte zilnic nota cu principalele evenimente şi o prezintă şefului poliţiei locale.
Art. 20. – Conducătorul structurii de activitate comercială se subordonează şefului poliţiei locale şi are următoarele atribuţii specifice, în funcţie de responsabilităţile încredinţate:
a) organizează, planifică, conduce şi controlează activitatea personalului poliţiei locale cu atribuţii în verificarea activităţii comerciale;
b) asigură cunoaşterea şi aplicarea întocmai de către subordonaţi a prevederilor legale ce reglementează activitatea compartimentului;
c) asigură pregătirea de specialitate a personalului din subordine, în conformitate cu tematica stabilită;
d) ţine evidenţa sancţiunilor contravenţionale aplicate de personalul din subordine;
e) stabileşte măsurile referitoare la utilizarea tehnicii aflate în dotarea compartimentului şi răspunde de modul de îndeplinire a acestora;
f) gestionează şi asigură circulaţia şi operarea documentelor, inclusiv arhivarea acestora;
g) informează de îndată conducerea poliţiei locale despre toate evenimentele survenite în activitatea compartimentului şi ţine evidenţa acestora;
h) analizează lunar activitatea personalului din subordine;
i) desfăşoară activităţi pentru ca întregul personal să execute corespunzător sarcinile ce îi revin, să aibă o comportare civilizată, să respecte regulile disciplinare stabilite, propunând recompense şi sancţiuni corespunzătoare;
j) întocmeşte zilnic nota cu principalele evenimente şi o prezintă şefului poliţiei locale.
Art. 21. – Conducătorul structurii cu atribuţii pe linie de evidenţă a persoanelor se subordonează şefului poliţiei locale şi are următoarele atribuţii specifice, în funcţie de responsabilităţile încredinţate:
a) organizează, planifică, conduce şi controlează activitatea personalului poliţiei locale cu atribuţii în domeniul evidenţei persoanelor;
b) asigură cunoaşterea şi aplicarea întocmai de către funcţionarii publici din poliţia locală, din subordine, a actelor normative ce reglementează activitatea de evidenţă a persoanelor;
c) asigură cunoaşterea şi respectarea întocmai de către întregul personal din poliţia locală a prevederilor legale ce reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;
d) participă, alături de conducerea poliţiei locale, la încheierea protocoalelor standard de cooperare cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor pe linia distribuirii de cărţi de alegător şi a punerii în legalitate a persoanelor cu acte de identitate expirate şi a minorilor peste 14 ani, care nu au acte de identitate;
e) colaborează cu şefii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor în vederea realizării sarcinilor privind distribuirea cărţilor de alegător şi a punerii în legalitate a persoanelor cu acte de identitate expirate şi a minorilor peste 14 ani, care nu au acte de identitate;
f) urmăreşte şi răspunde de punerea în aplicare de către funcţionarii publici din poliţia locală, din subordine, a prevederilor protocoalelor standard încheiate cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor;
g) ţine evidenţa sancţiunilor contravenţionale aplicate de personalul din subordine;
h) întocmeşte zilnic nota cu principalele evenimente şi o prezintă şefului poliţiei locale.
Art. 22. – Personalul contractual care execută activităţi de pază are următoarele atribuţii specifice:
a) verifică, în timpul serviciului, locurile şi punctele vulnerabile, existenţa şi starea încuietorilor, a amenajărilor tehnice şi a sistemelor de pază şi alarmare şi ia, în caz de nevoie, măsurile care se impun;
b) cunoaşte prevederile legale privind accesul în obiective şi regulile stabilite în planurile de pază;
c) supraveghează ca persoanele cărora li s-a permis accesul în incintă, pe baza documentelor stabilite, să se deplaseze numai în locurile pentru care au primit permisiunea de acces;
d) nu părăseşte postul încredinţat decât în situaţiile şi condiţiile prevăzute în consemnul postului;
e) verifică obiectivul încredinţat spre pază, cu privire la existenţa unor surse care ar putea produce incendii, explozii sau alte evenimente grave. În cazul în care acestea s-au produs, ia primele măsuri de salvare a persoanelor şi a bunurilor, precum şi pentru limitarea consecinţelor acestor evenimente şi sesizează organele competente;
f) în cazul săvârşirii unei infracţiuni flagrante, ia măsuri de predare a făptuitorului structurilor Poliţiei Române competente potrivit legii. Dacă făptuitorul a dispărut, asigură paza bunurilor, nu permite pătrunderea în câmpul infracţional a altor persoane şi anunţă unitatea de poliţie competentă, întocmind totodată proces-verbal cu cele constatate;
g) face uz de armamentul din dotare numai cu respectarea strictă a prevederilor legale.
Art. 23. – În executarea atribuţiilor prevăzute de lege în domeniul ordinii şi liniştii publice, poliţiştii locali desfăşoară următoarele activităţi:
a) acţionează în zona de competenţă stabilită prin planul de ordine şi siguranţă publică al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale, precum şi pentru menţinerea ordinii şi liniştii publice sau curăţeniei localităţii;
b) intervin la solicitările dispeceratului la evenimentele semnalate prin Serviciul de urgenţă 112, pe principiul “cel mai apropiat poliţist de locul evenimentului intervine”, în funcţie de specificul atribuţiilor de serviciu stabilite prin lege şi în limita competenţei teritoriale;
c) acţionează, în condiţiile art. 6 lit. k) din Legea nr. 155/2010, pentru depistarea persoanelor şi a bunurilor urmărite în temeiul legii;
d) participă la executarea măsurilor stabilite în situaţii de urgenţă;
e) în cazul constatării în flagrant a unei fapte penale, imobilizează făptuitorul, iau măsuri pentru conservarea locului faptei, identifică martorii oculari, sesizează imediat organele competente şi predau făptuitorul structurii Poliţiei Române competente teritorial, pe bază de proces-verbal, în vederea continuării cercetărilor;
f) conduc la sediul poliţiei locale/structurii Poliţiei Române competente persoanele suspecte a căror identitate nu a putut fi stabilită, în vederea luării măsurilor ce se impun;
g) verifică şi soluţionează sesizările şi reclamaţiile primite din partea cetăţenilor unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, legate de problemele specifice compartimentului.
h) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin lege.
Art. 24. – Aspectele referitoare la modul de elaborare a planului de ordine şi siguranţă publică al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale se reglementează prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, emis în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament-cadru.
Art. 25. – Poliţiştii locali cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului desfăşoară următoarele activităţi:
a) verifică respectarea programului de lucrări privind asigurarea curăţeniei stradale de către firmele de salubritate;
b) verifică respectarea măsurilor de transportare a resturilor vegetale rezultate de la toaletarea spaţiilor verzi, de către firmele abilitate;
c) verifică respectarea obligaţiilor privind întreţinerea curăţeniei de către instituţiile publice, operatorii economici, persoanele fizice şi juridice, respectiv curăţenia faţadelor, a locurilor de depozitare a diferitelor materiale, a anexelor gospodăreşti, a terenurilor aferente imobilelor pe care le deţin sau în care funcţionează, a trotuarelor, a rigolelor, a căilor de acces, a parcărilor, a terenurilor din apropierea garajelor şi a spaţiilor verzi;
d) verifică respectarea normelor privind păstrarea curăţeniei în locurile publice;
e) veghează la respectarea standardelor şi a normelor privind nivelul de zgomot şi poluarea sonoră;
f) verifică respectarea normelor privind păstrarea curăţeniei albiilor râurilor şi a cursurilor de ape ce traversează unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială;
g) veghează la respectarea normelor privind protejarea şi conservarea spaţiilor verzi;
h) veghează la aplicarea legislaţiei în vigoare privind deversarea reziduurilor lichide şi solide pe domeniul public, în ape curgătoare şi în lacuri;
i) verifică respectarea prevederilor legale de mediu de către operatorii economici, în limita competenţelor specifice autorităţilor administraţiei publice locale;
j) constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale pentru încălcarea prevederilor lit. a)-i).
Art. 26. – Poliţiştii locali cu atribuţii în domeniul activităţii comerciale desfăşoară următoarele activităţi:
a) constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale pentru încălcarea regulilor de comerţ stabilite prin lege, în limita competenţelor specifice autorităţilor administraţiei publice locale;
b) urmăresc dezvoltarea ordonată a comerţului şi desfăşurarea activităţilor comerciale în locuri autorizate de primar în vederea eliminării oricărei forme privind comerţul ambulant neautorizat;
c) controlează respectarea normelor legale privind comercializarea produselor agroalimentare şi industriale în pieţe, în târguri şi în oboare;
d) colaborează cu organele de control sanitare, sanitar-veterinare şi de protecţie a consumatorilor, în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
e) controlează modul de respectare a obligaţiilor ce revin operatorilor economici cu privire la afişarea preţurilor;
f) verifică dacă în incinta unităţilor de învăţământ, a căminelor şi a locurilor de cazare pentru elevi şi studenţi, precum şi pe aleile de acces în aceste instituţii se comercializează sau se expun spre vânzare băuturi alcoolice, tutun;
g) verifică modul de respectare a normelor legale privind amplasarea materialelor publicitare la tutun şi băuturi alcoolice;
h) verifică şi soluţionează sesizările şi reclamaţiile primite din partea cetăţenilor, legate de problemele specifice compartimentului.
Art. 27. – Poliţiştii locali cu atribuţii în domeniul disciplinei în construcţii şi afişajului stradal desfăşoară următoarele activităţi:
a) constată contravenţii în cazul nerespectării normelor privind executarea lucrărilor de construcţii şi stabilesc măsurile necesare intrării în legalitate, în condiţiile legii;
b) verifică existenţa autorizaţiei de construire şi respectarea documentaţiei tehnice autorizate pentru lucrările de construcţii;
c) verifică legalitatea amplasării materialelor publicitare;
d) verifică şi identifică imobilele şi împrejmuirile aflate în stadiu avansat de degradare;
e) verifică şi soluţionează sesizările şi reclamaţiile primite din partea cetăţenilor, legate de problemele specifice compartimentului.
Art. 28. – Poliţiştii locali cu atribuţii în domeniul evidenţei persoanelor desfăşoară următoarele activităţi:
a) cooperează în vederea verificării datelor cu caracter personal cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale competente, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare;
b) constată contravenţiile date în competenţă şi aplică sancţiunile, potrivit legii;
c) verifică şi soluţionează sesizările şi reclamaţiile primite din partea cetăţenilor, legate de problemele specifice compartimentului.
Art. 29. – Personalul contractual din cadrul poliţiei locale asigură paza bunurilor şi obiectivelor stabilite de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, prin hotărâri, cu respectarea prevederilor legale în domeniu.
Art. 30. – Poliţia locală poate asigura, în condiţiile legii, paza transporturilor bunurilor şi a valorilor, constând în sume de bani, titluri de credite, cecuri sau alte înscrisuri de valoare, bijuterii, metale şi pietre preţioase, aparţinând comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti.
Art. 31. – (1) Pe timpul desfăşurării activităţilor de serviciu, pe raza comunelor, a oraşelor, a municipiilor, a sectoarelor municipiului Bucureşti, personalul poliţiei locale poate folosi autovehicule cu însemnul distinctiv “POLIŢIA LOCALĂ”, urmat de denumirea unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale din care face parte. Literele care compun inscripţia trebuie să fie de culoare neagră, pe fond alb, şi să aibă aceleaşi dimensiuni.
(2) Însemnele nu trebuie să creeze confuzii cu denumirea altor instituţii sau autorităţi publice şi sunt amplasate pe toate laturile autovehiculului, portiere, portbagaj şi capotă, pentru a fi vizibile din orice poziţie.
(3) Autovehiculele de patrulare sunt echipate, în mod obligatoriu, cu dispozitive de iluminare pentru emiterea de semnale speciale de avertizare luminoasă, de culoare albastră şi cu mijloace speciale de avertizare sonoră.
Art. 32. – (1) Personalul poliţiei locale care a făcut uz de armă este obligat să acţioneze imediat pentru a se acorda primul ajutor şi asistenţă medicală persoanelor rănite.
(2) Personalul poliţiei locale care a făcut uz de armă este obligat să anunţe de îndată cel mai apropiat organ de poliţie din cadrul Poliţiei Române, indiferent dacă au rezultat sau nu victime ori pagube materiale, conform prevederilor Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Fiecare situaţie în care s-a făcut uz de armă se raportează de urgenţă pe cale ierarhică. De îndată ce este posibil, raportul se întocmeşte în scris.
(4) Dacă în urma uzului de armă se produce moartea sau vătămarea unei persoane, fapta se comunică de îndată procurorului competent, potrivit legii.
Art. 33. – Atribuţiile personalului, altul decât cel prevăzut în prezentul capitol, încadrat în poliţia locală se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat de către consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

CAPITOLUL IV

  Statutul personalului poliţiei locale

   Art. 14. – (1) Personalul poliţiei locale este compus din:
   a) funcţionari publici care ocupă funcţii publice specifice de poliţist local;
   b) funcţionari publici care ocupă funcţii publice generale;
   c) personal contractual.
   (2) Pot ocupa funcţii publice specifice de poliţist local funcţionarii publici care îndeplinesc atribuţii de natura celor prevăzute la art. 6, cu excepţia art. 6 lit. h), şi la art. 7-11.
   (3) Personalul din cadrul poliţiei locale care îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 6 lit. h) are statut de personal contractual.
   (4) Încadrarea în clase şi pe grade profesionale a funcţiei publice specifice de poliţist local se face conform prevederilor referitoare la funcţiile publice generale din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
   Art. 15. – Şeful poliţiei locale şi adjunctul acestuia sunt numiţi în funcţia de conducere în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
   Art. 16. – (1) Raporturile de serviciu ale poliţiştilor locali şi ale funcţionarilor publici care ocupă funcţii publice generale se stabilesc, se modifică, se suspendă şi încetează în condiţiile stabilite potrivit prevederilor prezentei legi şi ale Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
   (2) Raporturile de muncă ale personalului contractual din cadrul poliţiei locale se stabilesc, se modifică, se suspendă şi încetează în condiţiile prevăzute de legislaţia muncii, iar cele ale personalului contractual cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi a obiectivelor de interes local şi cu respectarea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare.
   Art. 17. – (1) În timpul serviciului, poliţiştii locali şi personalul contractual din poliţia locală cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi a obiectivelor de interes local poartă uniformă şi exercită atribuţiile prevăzute în fişa postului, potrivit prevederilor prezentei legi.
   (2) Poliţistul local este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor şi a îndatoririlor de serviciu, în limitele competenţelor stabilite prin lege, şi beneficiază de dispoziţiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.
   Art. 18. – (1) După numirea în funcţie, poliţiştii locali care au atribuţii în domeniul ordinii şi liniştii publice, precum şi cei cu atribuţii în domeniul circulaţiei rutiere, proveniţi din structurile poliţiei comunitare sunt obligaţi ca, în termen de 5 ani, să urmeze un program de formare iniţială organizat într-o instituţie de învăţământ din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
   (2) După numirea în funcţie, poliţiştii locali care au atribuţii în domeniul ordinii şi liniştii publice, precum şi cei cu atribuţii în domeniul circulaţiei rutiere, selecţionaţi ulterior operaţionalizării structurilor poliţiei locale, în condiţiile art. 3 alin. (1), precum şi cei selecţionaţi în vederea încadrării posturilor structurilor de poliţie locală înfiinţate în condiţiile art. 3 alin. (2) sunt obligaţi ca, în termen de un an, să urmeze un program de formare iniţială organizat într-o instituţie de învăţământ din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
   (3) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2) poliţiştii locali care provin din structurile de ordine şi siguranţă publică ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi cei care au urmat un program de pregătire iniţială într-o instituţie de învăţământ din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
   (4) Durata programelor de formare prevăzute la alin. (1) şi (2) este de minimum 3 luni.
   (5) Finalizarea programelor de formare prevăzute la alin. (1) şi (2) se face prin examen de absolvire, conform planului de învăţământ. În urma promovării examenului, poliţiştii locali obţin un certificat de absolvire eliberat, în condiţiile legii, de către instituţia organizatoare.
   (6) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă, după expirarea perioadei de 5 ani prevăzute la alin. (1), respectiv a celei de un an prevăzute la alin. (2), poliţistul local nu a absolvit programul de formare iniţială, acesta este eliberat din funcţia publică.
   (7) Contravaloarea cheltuielilor de şcolarizare individuale ale poliţiştilor locali aferente programelor de formare prevăzute la alin. (1) şi (2) se suportă din bugetul poliţiei locale sau din bugetul local, după caz.
   (8) Modul de organizare a programelor de formare prevăzute la alin. (1) şi (2) şi structura programelor de învăţământ se stabilesc prin Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a poliţiei locale.
   (9) Formarea profesională a personalului cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi a obiectivelor de interes local se realizează în condiţiile Legii nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
   (10) Condiţiile de încadrare pentru personalul din compartimentele responsabile cu protecţia mediului şi activitatea comercială, precum şi a personalului cu atribuţii de control pe linia disciplinei în construcţii se stabilesc prin regulamentul propriu de organizare şi funcţionare, pe baza prevederilor legale în domeniu şi ale Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a poliţiei locale.
   Art. 19. – Pentru reprezentarea propriilor interese în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, funcţionarii publici şi personalul contractual din poliţia locală se pot asocia, în condiţiile legii.
Punere în aplicare CAPITOLUL IV prin Regulament de organizare şi funcţionare a poliţiei locale… din 23/12/2010 :
CAPITOLUL III Selecţionarea, pregătirea şi numirea personalului poliţiei locale
Art. 7. – (1) Funcţionarii publici din poliţia locală pot fi numiţi debutanţi sau definitivi, în condiţiile Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) La terminarea perioadei de stagiu, activitatea funcţionarilor publici debutanţi din poliţia locală se evaluează în conformitate cu procedura de evaluare a activităţii funcţionarilor publici debutanţi.
Art. 8. – (1) La înfiinţarea poliţiei locale, personalul acesteia se preia de la poliţia comunitară, precum şi de la structurile din aparatul de specialitate al primarului, prevăzute de Legea nr. 155/2010, după caz, cu încadrarea în numărul de posturi aprobat de consiliul local.
(2) Preluarea personalului potrivit alin. (1) se face pe funcţii publice de aceeaşi categorie, clasă sau acelaşi grad profesional, prin hotărâre a autorităţii deliberative a administraţiei publice locale.
Art. 9. – (1) Funcţiile publice vacante din cadrul poliţiei locale se ocupă potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Condiţiile de organizare şi de desfăşurare a concursului sau a examenului se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, la propunerea primarului/primarului general, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Art. 10. – Personalul contractual din cadrul poliţiei locale care exercită atribuţiile prevăzute la art. 6 lit. h) din Legea nr. 155/2010 trebuie să îndeplinească şi condiţiile prevăzute la art. 39 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare. Angajarea acestuia se face cu respectarea prevederilor art. 40 din Legea nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 11. – (1) Instituţiile de specialitate din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor în care se desfăşoară programe de formare iniţială prevăzute la art. 18 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 155/2010, numărul cursanţilor şi perioadele în care se realizează aceste programe de formare iniţială, precum şi cuantumul cheltuielilor de şcolarizare/cursant se stabilesc anual prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(2) Pentru stabilirea cadrului organizatoric prevăzut la alin. (1), structura Ministerului Administraţiei şi Internelor cu atribuţii în relaţia cu comunităţile locale centralizează propunerile instituţiilor beneficiare şi prezintă la structura centrală de pregătire de la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor repartizarea numerică şi pe judeţe a acestor solicitări.
(3) Programele de formare iniţială sunt structurate pe module, parcurse prin cursuri la zi cu durata de 3 luni.
(4) Pentru funcţiile publice de conducere, în programele de studiu se prevede obligatoriu un modul de management, cu durata de minimum 30 de ore.
(5) Instituţiile de specialitate din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor stabilite potrivit alin. (1) constituie seriile de pregătire a cursanţilor, în baza solicitărilor instituţiilor beneficiare transmise acestora de către structura centrală de pregătire, în limita numărului de locuri, în ordinea transmiterii cererilor.
(6) Pentru a se constitui o grupă de studiu în cadrul seriei de pregătire este necesar un număr minim de 15 cursanţi. În situaţia în care nu se poate constitui nicio grupă în cadrul seriei de pregătire, precum şi în situaţia în care numărul înscrierilor depăşeşte numărul de locuri aprobat, cei înscrişi se redistribuie la alte instituţii organizatoare, în limita numărului de locuri prevăzut pentru acestea, cu acordul instituţiilor beneficiare.
(7) Finalizarea programelor de formare se face prin examen de absolvire, conform planului de învăţământ.
(8) Examenul de absolvire a programelor de formare iniţială se susţine în faţa unei comisii numite prin dispoziţie a şefului sau ordin al comandantului instituţiei organizatoare, după caz. Comisia este constituită din 2 sau 3 specialişti din afara instituţiei organizatoare şi 1-3 reprezentanţi ai acesteia care au organizat programul de formare profesională. La examen pot asista şi reprezentanţi ai beneficiarilor programelor de formare profesională care au delegaţie solicitată în acest sens şi eliberată de către structura de specialitate din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(9) În urma promovării examenului, poliţiştii locali obţin un certificat de absolvire eliberat în condiţiile legii de către instituţia organizatoare de specialitate, cu menţionarea competenţelor profesionale dobândite, cuantificate în credite transferabile. Certificatele de absolvire sunt tipărite cu antetul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi au regimul prevăzut de lege pentru documentele de studii.
Art. 12. – Poliţiştii locali care promovează programele de formare iniţială prevăzute la art. 11 alin. (1) încheie un angajament de serviciu prin care se obligă să lucreze în poliţia locală o perioadă de cel puţin 5 ani de la data promovării examenului.
Art. 13. – (1) La numirea în funcţia publică, funcţionarii publici din poliţia locală depun jurământul de credinţă prevăzut de Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Refuzul depunerii jurământului prevăzut la alin. (1) se consemnează în scris şi atrage revocarea actului administrativ de numire în funcţia publică, în condiţiile legii.
(3) Jurământul de credinţă este semnat de către funcţionarul public din poliţia locală în două exemplare, unul păstrându-se la dosarul personal, iar cel de-al doilea se înmânează semnatarului.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică şi funcţionarilor publici din poliţia locală proveniţi din rândul poliţiştilor comunitari, în măsura în care nu au depus jurământul prevăzut la art. 23 din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a Poliţiei Comunitare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.295/2004.
Art. 14. – Dacă funcţionarului public din poliţia locală numit în funcţia publică îi încetează raporturile de serviciu din motive imputabile acestuia, înaintea expirării perioadei prevăzute în angajamentul de serviciu, se aplică prevederile art. 38 alin. (4) din Legea nr. 155/2010.

CAPITOLUL V

  Drepturile şi obligaţiile poliţistului local

   Art. 20. – (1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, poliţistul local are următoarele drepturi principale:
   a) să efectueze control preventiv asupra persoanei şi/sau bagajului acesteia în următoarele situaţii: există indicii clare că s-a săvârşit, se săvârşeşte sau se pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni sau persoana participă la manifestări publice organizate în locuri în care este interzis accesul cu arme, produse ori substanţe periculoase;
   b) să invite la sediul poliţiei locale persoanele a căror prezenţă este necesară pentru îndeplinirea atribuţiilor, prin aducerea la cunoştinţă, în scris, a scopului şi a motivului invitaţiei;
   c) să solicite sprijinul cetăţenilor pentru identificarea, urmărirea şi prinderea persoanelor care au comis fapte de natură penală sau contravenţională;
   d) să poarte şi să folosească, în condiţiile prezentei legi şi numai în timpul serviciului, armamentul, muniţia şi celelalte mijloace de apărare şi intervenţie din dotare;
   e) să circule gratuit, pe baza legitimaţiei de serviciu, în timpul serviciului, în zona de competenţă, cu mijloacele de transport în comun locale, pentru executarea unor misiuni care nu pot fi îndeplinite altfel;
   f) să folosească forţa, în condiţiile legii, proporţional cu starea de fapt care justifică utilizarea acesteia, în cazul nerespectării dispoziţiilor pe care le-a dat în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
   g) să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispoziţiile legale ori sunt indicii că acestea pregătesc sau au comis o faptă ilegală;
   h) să conducă la sediul poliţiei locale sau al unităţilor/structurilor teritoriale ale Poliţiei Române pe cei care prin acţiunile lor periclitează integritatea corporală, sănătatea sau viaţa persoanelor, ordinea publică ori alte valori sociale, precum şi persoanele suspecte de săvârşirea unor fapte ilegale, a căror identitate nu a putut fi stabilită în condiţiile legii. Verificarea situaţiei acestor categorii de persoane şi luarea măsurilor legale, după caz, se realizează în cel mult 12 ore din momentul depistării, ca măsură administrativă.
   (2) Pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu, poliţiştii locali au acces, în condiţiile legii, la bazele de date ale Ministerului Administraţiei şi Internelor. În acest scop, poliţia locală sau unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială, după caz, şi structurile abilitate din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor încheie protocoale de colaborare în care se reglementează infrastructura de comunicaţii, măsurile de securitate, protecţie şi de asigurare a confidenţialităţii datelor, nivelul de acces şi regulile de folosire.
   Art. 21. – (1) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, poliţistul local este obligat:
   a) să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, prevăzute de Constituţia României, republicată, şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;
   b) să respecte principiile statului de drept şi să apere valorile democraţiei;
   c) să respecte prevederile legilor şi ale actelor administrative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale;
   d) să respecte şi să aducă la îndeplinire ordinele şi dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici;
   e) să respecte normele de conduită profesională şi civică prevăzute de lege;
   f) să îşi decline, în prealabil, calitatea şi să prezinte insigna de poliţist şi legitimaţia de serviciu, cu excepţia situaţiilor în care rezultatul acţiunii este periclitat. La intrarea în acţiune sau la începutul intervenţiei ce nu suferă amânare, poliţistul local este obligat să se prezinte, iar după încheierea oricărei acţiuni sau intervenţii să se legitimeze şi să declare funcţia şi unitatea de poliţie locală din care face parte;
   g) să intervină şi în afara orelor de program, în limita mijloacelor aflate la dispoziţie, pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu, în raza teritorială de competenţă, când ia la cunoştinţă de existenţa unor situaţii care justifică intervenţia sa;
   h) să se prezinte de îndată la sediul poliţiei locale sau acolo unde este solicitat, în situaţii de catastrofe, calamităţi ori tulburări de amploare ale ordinii şi liniştii publice sau alte asemenea evenimente, precum şi în cazul instituirii stării de urgenţă ori a stării de asediu sau în caz de mobilizare şi de război;
   i) să respecte secretul profesional, precum şi confidenţialitatea datelor dobândite în timpul desfăşurării activităţii, în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiţiei sau legea impun dezvăluirea acestora;
   j) să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în aşa fel încât să nu beneficieze şi nici să nu lase impresia că beneficiază de datele confidenţiale obţinute în calitatea sa oficială.
   (2) Poliţistului local îi este interzis:
   a) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă în favoarea acestora;
   b) să exprime opinii sau preferinţe politice la locul de muncă sau în public;
   c) să participe la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic;
   d) să adere la secte, organizaţii religioase sau la orice alte organizaţii interzise de lege;
   e) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ ori să participe la administrarea sau conducerea unor operatori economici, cu excepţia calităţii de acţionar;
   f) să exercite activităţi de natură să lezeze onoarea şi demnitatea poliţistului local sau a instituţiei din care face parte;
   g) să deţină orice altă funcţie publică sau privată pentru care este salarizat, cu excepţia funcţiilor didactice din cadrul instituţiilor de învăţământ, a activităţilor de cercetare ştiinţifică şi creaţie literar-artistică;
   h) să participe la efectuarea oricărei forme de control în vreo entitate publică sau privată, în cazul în care, direct ori prin intermediari, este implicat sau are interese de natură contrară activităţii specifice de poliţie;
   i) să provoace suferinţe fizice sau psihice unor persoane, în scopul obţinerii de la acestea ori de la o terţă persoană de informaţii sau mărturisiri;
   j) să primească, să solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să facă să i se promită, pentru sine sau pentru alţii, în considerarea calităţii sale oficiale, daruri ori alte avantaje;
   k) să rezolve cereri care nu sunt de competenta sa ori care nu i-au fost repartizate de şefii ierarhici sau să intervină pentru soluţionarea unor asemenea cereri, în scopurile prevăzute la lit. j);
   l) să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;
   m) să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicaţii cu caracter politic, imoral sau ilegal.
   (3) Poliţistul local cu funcţie de conducere răspunde pentru ordinele şi dispoziţiile date subordonaţilor. El este obligat să verifice dacă acestea au fost transmise şi înţelese corect şi să controleze modul de aducere la îndeplinire.
   (4) Poliţistul local cu funcţie de conducere este obligat să sprijine propunerile şi iniţiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătăţirii activităţii poliţiei locale în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi a calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor.
   (5) Poliţistul local răspunde, în condiţiile legii, pentru modul în care îşi exercită atribuţiile de serviciu. Încălcarea de către poliţistul local a atribuţiilor de serviciu angajează răspunderea sa disciplinară, patrimonială, civilă sau penală, după caz, potrivit legii.
   (6) Poliţistul local are obligaţia să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului poliţiei locale şi/sau autorităţilor publice.
   Art. 22. – În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege, personalul poliţiei locale îşi exercită competenţa pe raza unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale unde îşi desfăşoară activitatea.
   Art. 23. – Pentru contribuţii deosebite la apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi la prevenirea faptelor antisociale, pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu, poliţiştilor locali li se pot acorda recompense morale sau materiale, în condiţiile stabilite prin Regulamentul-cadru de organizare si funcţionare a poliţiei locale.
Punere în aplicare Art. 23. prin Regulament de organizare şi funcţionare a poliţiei locale… din 23/12/2010 :
Art. 62. – (1) Recompensarea poliţiştilor locali se realizează în scopul recunoaşterii publice în cadrul comunităţii profesionale şi în societate, dacă este cazul, a meritelor celor care se evidenţiază în îndeplinirea atribuţiilor, a misiunilor sau pe timpul acţiunilor organizate în zona de competenţă a poliţiei locale.
(2) Recompensele au caracter moral sau material, după caz.
(3) Recompensarea poliţiştilor locali trebuie să se bazeze pe principii care vizează obiectivitatea, echitatea şi principialitatea acordării recompenselor.
Art. 63. – La stabilirea şi acordarea de recompense sau la formularea de propuneri în acest sens se au în vedere următoarele elemente:
a) comportamentul poliţistului local;
b) prestaţia profesională generală a poliţistului local şi modul de îndeplinire a atribuţiilor/misiunilor;
c) efectul motivator pe care recompensarea îl poate produce asupra celorlalţi poliţişti locali;
d) posibilitatea ca recompensa acordată să determine eficientizarea activităţii poliţistului local.
Art. 64. – Recompensele care se pot acorda poliţiştilor locali sunt următoarele:
a) ridicarea unei sancţiuni disciplinare aplicate anterior – precedă acordarea unei alte recompense. Se acordă pe timpul perioadei cât sancţiunea îşi produce efectele şi determină încetarea imediată a acestora. Se acordă de şeful care a aplicat sancţiunea disciplinară ce urmează a fi ridicată sau de către noul şef care îndeplineşte atribuţiile aceleiaşi funcţii. În situaţia în care poliţistul local a fost mutat, ridicarea sancţiunii se acordă ca recompensă de către şeful care îndeplineşte funcţia similară celui care a aplicat sancţiunea disciplinară;
b) felicitările – pot fi scrise sau verbale, se acordă pentru îndeplinirea deosebită a atribuţiilor şi a misiunilor şi se aduc la cunoştinţă individual sau în faţa personalului;
c) titlurile de onoare – se conferă poliţiştilor locali pentru acte de eroism, curaj deosebit, devotament şi pentru merite deosebite în îndeplinirea unor atribuţii sau a unor misiuni;
d) însemnele onorifice, de tipul ecusoanelor, al insignelor sau altele asemenea, şi diplomele de merit – se acordă pentru obţinerea de rezultate foarte bune la absolvirea unor cursuri, competiţii sportive, manifestări cultural-artistice şi sociale cu prilejul unor aniversări şi la finalizarea unor acţiuni/misiuni;
e) recompensele materiale – se acordă poliţiştilor locali care s-au evidenţiat prin obţinerea de rezultate exemplare în activitate, în conformitate cu legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit prin fonduri publice.
Art. 65. – Modalitatea de acordare a asistenţei juridice, precum şi cuantumul acesteia se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat prin hotărâre a autorităţii deliberative, la propunerea primarului.

CAPITOLUL VI

  Folosirea mijloacelor din dotare şi uzul de armă

   Art. 24. – (1) Pentru descurajarea, împiedicarea şi neutralizarea acţiunilor agresive ale persoanelor care tulbură ordinea şi liniştea publică, acţiuni ce nu au putut fi înlăturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace, poliţiştii locali pot folosi arme neletale destinate pentru autoapărare, bastoane din cauciuc sau tomfe, bastoane cu energie electrostatică, dispozitive cu substanţe iritant-lacrimogene şi paralizante, cătuşe, câini de serviciu, precum şi alte mijloace de imobilizare care nu pun în pericol viaţa sau nu produc o vătămare corporală gravă.
   (2) Mijloacele prevăzute la alin. (1) pot fi folosite împotriva persoanelor care:
   a) întreprind acţiuni care pun în pericol integritatea corporală, sănătatea sau bunurile altor persoane;
   b) blochează, în afara condiţiilor legii, căile publice de circulaţie, încearcă să pătrundă, pătrund fără drept sau refuză să părăsească sediile autorităţilor publice, ale partidelor politice, ale instituţiilor şi organizaţiilor de interes public ori privat, periclitează în orice mod integritatea sau securitatea acestora ori a personalului sau tulbură desfăşurarea normală a activităţii;
   c) ultragiază persoanele cu funcţii ce implică exerciţiul autorităţii publice;
   d) se opun sau nu se supun, prin orice mijloace, îndeplinirii solicitărilor legale ale poliţiştilor locali, numai dacă există o temere legitimă că prin acţiunile lor pot pune în pericol integritatea corporală sau viaţa poliţiştilor locali.
   (3) Folosirea mijloacelor prevăzute la alin. (1) împotriva participanţilor la acţiunile agresive se va face în mod gradual, după avertizarea prealabilă asupra utilizării unor asemenea mijloace şi acordarea timpului necesar pentru încetarea acţiunilor şi conformarea la solicitările legale ale poliţiştilor locali. Orice acţiune în public se face prin anunţare: “Poliţia!”.
   (4) Folosirea mijloacelor prevăzute la alin. (1) nu trebuie să depăşească nevoile reale pentru împiedicarea sau neutralizarea acţiunilor agresive.
   Art. 25. – (1) Poliţistul local dotat cu arme letale de apărare şi pază poate face uz de armă în caz de legitimă apărare, stare de necesitate potrivit legii ori pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.
   (2) Personalul contractual care desfăşoară activităţi de pază, dotat cu arme letale de apărare şi pază, poate face uz de armă în caz de legitimă apărare ori stare de necesitate potrivit legii.
   (3) În sensul prezentei legi, prin uz de armă se înţelege tragerea cu arma letală de apărare şi pază asupra persoanelor, animalelor sau bunurilor.
   (4) Atunci când folosirea altor mijloace de imobilizare sau constrângere nu a dat rezultate, poliţistul local poate face uz de armă în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, în următoarele situaţii:
   a) pentru asigurarea apărării oricărei persoane împotriva unor violenţe iminente, prin care se poate provoca moartea sau rănirea gravă ori care constituie ameninţare gravă asupra vieţii sau integrităţii corporale a unei persoane;
   b) pentru imobilizarea unei persoane care, după comiterea unei infracţiuni prin violenţă, se opune sau încearcă să fugă, iar rămânerea acesteia în stare de libertate poate pune în pericol viaţa sau integritatea corporală a persoanelor.
   (5) Uzul de armă se face numai după somaţia “Poliţia, stai!”. În caz de nesupunere, se somează din nou prin cuvintele: “Stai, că trag!”. Dacă cel în cauză nu se supune nici de această dată, se somează prin tragerea focului de armă în sus, în plan vertical.
   (6) În cazul în care, după executarea somaţiei legale, potrivit alin. (5), persoana în cauză nu se supune, se poate face uz de armă împotriva acesteia.
   (7) Uzul de armă, în condiţiile şi în situaţiile prevăzute de alin. (4)-(6), se face în aşa fel încât să ducă la imobilizarea celor împotriva cărora se foloseşte arma, trăgându-se, pe cât posibil, la picioare, pentru a evita cauzarea morţii acestora.
   (8) În cazurile de legitimă apărare sau stare de necesitate se pot folosi armele letale de apărare şi pază, fără somaţie, dacă nu există timpul necesar pentru aceasta.
   Art. 26. – Fiecare situaţie în care s-a făcut uz de armă se raportează de urgenţă ierarhic. De îndată ce va fi posibil, raportul se întocmeşte în scris. Dacă în urma uzului de armă s-a produs moartea sau vătămarea unei persoane, fapta se comunică de îndată procurorului competent, potrivit legii.
   Art. 27. – (1) Se interzice folosirea mijloacelor prevăzute la art. 24 şi 25:
   a) împotriva copiilor, femeilor cu semne vizibile de sarcină şi a persoanelor cu semne vizibile de invaliditate, cu excepţia cazurilor în care aceştia săvârşesc un atac armat sau în grup, care pune în pericol viaţa ori integritatea corporală a persoanei;
   b) în situaţiile în care s-ar primejdui viaţa altor persoane ori s-ar viola teritoriul, spaţiul aerian sau apele naţionale ale unui stat vecin.
   (2) Folosirea mijloacelor prevăzute la art. 24 şi 25 pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, în condiţiile şi în situaţiile prevăzute de prezenta lege, înlătură caracterul penal al faptei.
   (3) Persoanelor rănite li se dă primul ajutor şi se iau imediat măsuri pentru acordarea îngrijirilor medicale.

CAPITOLUL VII

  Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale în privinţa organizării şi funcţionării poliţiei locale

   Art. 28. – (1) La nivelul fiecărei comune, al fiecărui oraş, municipiu şi sector al municipiului Bucureşti unde funcţionează poliţia locală se organizează şi funcţionează comisia locală de ordine publică, prin hotărâre a consiliului local, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, denumită în continuare comisia locală, care este un organism cu rol consultativ.
   (2) Comisia locală este constituită, după caz, din: primar, respectiv primarul general în cazul municipiului Bucureşti, şeful unităţii/structurii teritoriale a Poliţiei Române sau reprezentantul acestuia, şeful poliţiei locale, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi 3 consilieri locali, respectiv consilieri generali în cazul municipiului Bucureşti, desemnaţi de autoritatea deliberativă.
   (3) Şedinţele comisiei locale sunt conduse de primar, respectiv de primarul general în cazul municipiului Bucureşti.
   (4) Modul de funcţionare a comisiei locale se stabileşte prin regulamentul de organizare şi funcţionare a acesteia, adoptat de consiliul local, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
   Art. 29. – (1) Comisia locală are următoarele atribuţii:
   a) asigură cooperarea dintre instituţiile şi serviciile publice cu atribuţii în domeniul ordinii şi al siguranţei publice la nivelul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale;
   b) avizează proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare a poliţiei locale;
   c) elaborează proiectul planului de ordine şi siguranţă publică al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, pe care îl actualizează anual;
   d) analizează periodic activităţile de menţinere a ordinii şi siguranţei publice la nivelul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale şi face propuneri pentru soluţionarea deficienţelor constatate şi pentru prevenirea faptelor care afectează climatul social;
   e) evaluează cerinţele specifice şi face propuneri privind necesarul de personal al poliţiei locale;
   f) prezintă autorităţii deliberative rapoarte anuale asupra modului de îndeplinire a prevederilor planului de ordine şi siguranţă publică al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale. În baza concluziilor desprinse din analizele efectuate, propune autorităţilor administraţiei publice locale iniţierea unor proiecte de hotărâri prin care să se prevină faptele care afectează climatul social.
   (2) Secretariatul comisiei locale este asigurat de persoane cu atribuţii în acest sens din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al primarului general al municipiului Bucureşti.
   (3) Comisia locală se reuneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea primarului/primarului general al municipiului Bucureşti sau a unei treimi din numărul consilierilor locali/consilierilor generali.
   Art. 30. – În privinţa organizării şi funcţionării poliţiei locale, autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale are următoarele atribuţii:
   a) aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a poliţiei locale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentei legi;
   b) stabileşte, în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, procedurile şi criteriile pentru organizarea concursului, în vederea ocupării funcţiei de şef al poliţiei locale, acolo unde la data intrării în vigoare a prezentei legi nu este ocupată funcţia de şef al poliţiei comunitare, ca urmare a promovării concursului organizat în acest scop;
   c) stabileşte, în condiţiile legii, criterii specifice pentru evaluarea activităţii poliţiei locale;
   d) aprobă, potrivit competenţelor sale, condiţiile materiale şi financiare necesare pentru funcţionarea poliţiei locale;
   e) analizează, împreună cu comisia locală, activitatea poliţiei locale, în condiţiile legii, şi stabileşte măsuri de îmbunătăţire a activităţii acesteia;
   f) stabileşte, la propunerea comisiei locale, măsurile necesare pentru buna funcţionare a poliţiei locale şi pentru încadrarea activităţii acesteia în normele şi procedurile stabilite de unitatea de reglementare;
   g) aprobă, la propunerea comisiei locale, planul de ordine şi siguranţă publică al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
   Art. 31. – (1) În privinţa organizării şi funcţionării poliţiei locale, primarul/primarul general al municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii:
   a) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, ale raporturilor de muncă ale personalului poliţiei locale, inclusiv ale şefului acesteia, în cazul organizării poliţiei locale în aparatul propriu de specialitate, şi numai pentru şeful poliţiei locale şi adjunctul acestuia, în situaţia organizării acesteia ca instituţie publică de interes local;
   b) supune spre aprobare autorităţii deliberative resursele materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii poliţiei locale;
   c) îndrumă, supraveghează, controlează şi analizează activitatea poliţiei locale, ca serviciu public de interes local;
   d) asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti privind organizarea şi funcţionarea poliţiei locale;
   e) evaluează activitatea poliţiei locale, potrivit criteriilor specifice stabilite de autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale;
   f) prezintă autorităţii deliberative, anual sau ori de câte ori este necesar, informări privind modul de funcţionare a poliţiei locale;
   g) supune spre aprobare autorităţii deliberative regulamentul de organizare şi funcţionare a poliţiei locale;
   h) supune spre aprobare autorităţii deliberative procedurile şi criteriile pentru organizarea concursului în vederea ocupării funcţiei de şef al poliţiei locale;
   i) organizează periodic consultări cu membrii comunităţii locale, cu participarea reprezentanţilor unităţii/structurii teritoriale a Poliţiei Române şi ai organizaţiilor neguvernamentale, cu privire la priorităţile şi activitatea poliţiei locale;
   j) primeşte şi soluţionează sesizările cu privire la deficienţele constatate în activitatea poliţiei locale, precum şi cu privire la îmbunătăţirea activităţii de pază şi menţinere a ordinii şi liniştii publice;
   k) împuterniceşte, prin dispoziţie, poliţiştii locali ca agenţi constatatori, în oricare dintre situaţiile în care această calitate îi este stabilită, prin acte normative, primarului/primarului general al municipiului Bucureşti.
   (2) În cazul poliţiei locale organizate ca instituţie publică de interes local cu personalitate juridică, şeful poliţiei locale, în condiţiile legii, numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă ale personalului, cu excepţia sa şi a adjunctului său.

CAPITOLUL VIII

  Dotarea şi finanţarea poliţiei locale

   Art. 32. – (1) Poliţia locală poate deţine, administra şi/sau folosi, după caz, în condiţiile legii, imobile, mijloace de transport personalizate şi dotate cu dispozitive de avertizare sonore şi luminoase de culoare albastră, mijloace de transport anume destinate transporturilor bunurilor şi valorilor dotate potrivit legii, armament, muniţie, echipamente şi aparatură tehnică specifică, necesare pentru exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege.
   (2) Proprietatea asupra oricăror bunuri materiale din dotarea poliţiei locale aparţine unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia celor închiriate, luate în administrare sau în folosinţă de la alte entităţi publice sau private, după caz.
   (3) Personalizarea echipamentelor, a mijloacelor, a uniformelor şi a însemnelor distinctive ale poliţiei locale cuprinde obligatoriu denumirea unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale pe raza căreia se organizează şi funcţionează.
   (4) Poliţia locală poate constitui, în condiţiile stabilite prin Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a poliţiei locale, dispecerate pentru coordonarea activităţii personalului şi intervenţie, cu echipaje proprii, la obiectivele date în competenţă.
Punere în aplicare prin Regulament de organizare şi funcţionare a poliţiei locale… din 23/12/2010 :
CAPITOLUL V Înfiinţarea şi funcţionarea dispeceratelor în cadrul poliţiei locale
Art. 34. – Poliţia locală poate înfiinţa dispecerate proprii pentru:
a) coordonarea activităţii personalului propriu şi intervenţia la evenimente, verificarea în baza de date a Ministerului Administraţiei şi Internelor a persoanelor şi autovehiculelor oprite pentru verificări, în condiţiile legii şi ale protocoalelor de colaborare încheiate cu structurile abilitate din cadrul ministerului;
b) intervenţia la obiectivele asigurate cu pază aflate în proprietatea unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale şi/sau în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor servicii/instituţii publice de interes local.
Art. 35. – (1) Proiectarea, modificarea, instalarea, conectarea şi întreţinerea sistemelor de alarmare la obiectivele asigurate cu pază de către poliţia locală se realizează de către societăţi licenţiate în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, în condiţiile stabilite de cadrul legal privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.
(2) În funcţionare, dispeceratele de monitorizare ale poliţiei locale prevăzute la art. 34 lit. b) asigură preluarea directă a semnalelor de la sistemele conectate, verificarea şi alertarea echipajelor de intervenţie, astfel încât să fie respectaţi timpii contractuali asumaţi şi cei maximali stabiliţi de cadrul legal privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.
(3) La dispeceratele de monitorizare ale poliţiei locale prevăzute la art. 34 lit. b) se conectează doar obiectivele asigurate cu pază de poliţia locală.
Art. 36. – (1) Poliţia locală poate monitoriza sistemele de alarmare la obiectivele asigurate cu pază de către aceasta, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) deţine tehnica necesară recepţionării semnalelor de la sistemele proprii, în conformitate cu standardele europene sau naţionale în vigoare;
b) deţine personal angajat şi avizat, necesar pentru asigurarea programului permanent al dispeceratului;
c) dispune de un sediu corespunzător standardelor europene sau naţionale în vigoare;
d) deţine echipamente de comunicaţii pentru alertarea echipajelor mobile de intervenţie cu posibilitatea asigurării timpilor stabiliţi.
(2) Convorbirile dispecerului se înregistrează şi se arhivează pe o perioadă de 30 de zile.
Art. 37. – (1) Regulamentul de organizare şi funcţionare a dispeceratului prevăzut la art. 34 lit. b) face parte integrantă din regulamentul de organizare şi funcţionare a poliţiei locale.
(2) Intervenţia la obiectivele asigurate cu pază de către poliţia locală se realizează prin personalul contractual care îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 6 lit. h) din Legea nr. 155/2010, precum şi prin poliţişti locali.
Punere în aplicare Art. 32. prin Regulament de organizare şi funcţionare a poliţiei locale… din 23/12/2010 :
CAPITOLUL VI Mijloacele din dotare
Art. 38. – (1) Poliţiştii locali şi personalul contractual din poliţia locală cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi obiectivelor de interes local au dreptul la uniformă de serviciu de protecţie specifică locului şi condiţiilor de desfăşurare a serviciului, care se acordă gratuit din resursele financiare ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale acestora sau din veniturile poliţiei locale, cu personalitate juridică, după caz.
(2) Articolele din care se compune uniforma şi durata maximă de uzură sunt prevăzute în anexa nr. 1.
(3) Descrierea uniformei de serviciu, a legitimaţiei de serviciu şi a însemnelor distinctive de ierarhizare ale poliţiştilor locali şi ale personalului contractual cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi a obiectivelor de interes local sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(4) Uniforma şi însemnele distinctive se poartă în timpul executării serviciului, iar în situaţia în care sediile nu sunt dotate cu vestiare, acestea pot fi purtate şi pe timpul deplasării până la serviciu şi de la serviciu la domiciliu sau la reşedinţă, după caz.
Art. 39. – Procurarea de arme şi muniţii pentru dotarea personalului propriu al poliţiei locale se face în condiţiile art. 68 din Legea nr. 295/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 40. – Evidenţele şi modul de păstrare şi asigurare a securităţii armelor şi a muniţiilor deţinute de poliţia locală se realizează în condiţiile art. 68 din Legea nr. 295/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentului regulament-cadru.
Art. 41. – (1) Poliţiştii locali cu atribuţii în domeniul asigurării ordinii şi liniştii publice care au obţinut certificatul de absolvire a programului de formare iniţială prevăzut la art. 11 alin. (9) pot fi dotaţi cu arme letale de apărare şi pază sau cu arme neletale destinate pentru autoapărare, în vederea desfăşurării activităţilor specifice, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 69 şi 70 din Legea nr. 295/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Personalul contractual care desfăşoară activităţi de pază şi care a fost atestat profesional potrivit prevederilor Legii nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare, poate fi dotat cu arme letale de apărare şi pază sau cu arme neletale destinate pentru autoapărare, în vederea desfăşurării activităţilor specifice, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 69 şi 70 din Legea nr. 295/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 42. – (1) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, poliţiştii locali şi personalul contractual cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi a obiectivelor de interes local pot purta în timpul serviciului o singură armă din dotare, precum şi cantitatea de cel mult 12 cartuşe.
(2) Arma prevăzută la alin. (1) poate fi purtată numai de către titular, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 33 alin. (3) din Legea nr. 295/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 43. – În vederea asigurării manipulării armamentului din dotare în condiţii de securitate, structurile de poliţie locală sunt obligate:
a) să desfăşoare activităţi de verificare a personalului dotat cu arme şi muniţii, precum şi a stării tehnice a armelor şi a muniţiilor, în condiţiile art. 71 din Legea nr. 295/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
b) să prezinte, la solicitarea inspectoratului de poliţie judeţean, respectiv a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza căruia/căreia aceasta funcţionează fiecare armă letală de apărare şi pază deţinută, împreună cu câte 5 cartuşe corespunzătoare calibrului fiecărei arme, în vederea înregistrării proiectilului şi a tubului-martor în evidenţele operative ale Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Art. 44. – Conducerea poliţiei locale trebuie să ia măsurile ce se impun pentru organizarea unei evidenţe riguroase a armamentului, a muniţiilor şi a mijloacelor cu acţiune iritant- lacrimogenă din dotarea personalului şi a structurilor proprii, păstrarea în condiţii de deplină siguranţă, portul, manipularea şi folosirea lor în strictă conformitate cu dispoziţiile legale, în scopul prevenirii pierderii, sustragerii, înstrăinării, degradării şi producerii de accidente sau orice alte evenimente negative, potrivit legilor, ordinelor şi instrucţiunilor de specialitate în vigoare.
Art. 45. – (1) Locurile de păstrare a armamentului, a muniţiilor şi a mijloacelor cu acţiune iritant-lacrimogenă din dotarea personalului şi a structurilor proprii, precum şi gestionarea materialelor respective se stabilesc la începutul fiecărui an calendaristic şi ori de câte ori este necesar, prin dispoziţia primarului.
(2) Dotarea individuală a personalului şi asigurarea cu armament, muniţii şi mijloace cu acţiune iritant-lacrimogenă se stabilesc în strictă conformitate cu prevederile normelor, ale tabelelor de înzestrare şi cu dispoziţiile tehnice de aplicare a acestora.
Art. 46. – (1) Odată cu primirea armamentului, a muniţiei şi a mijloacelor cu acţiune iritant-lacrimogenă, personalul se instruieşte de către şefii nemijlociţi asupra modului de predare-primire, purtare şi păstrare, funcţionare, asupra regulilor de mânuire, a condiţiilor legale în care se poate face uz de armă şi a măsurilor de prevenire şi limitare a accidentelor.
(2) Înaintea şi după executarea misiunilor, a şedinţelor de pregătire şi tragere, de instrucţie şi a altor activităţi la care se folosesc armamentul şi muniţiile se verifică existenţa şi starea tehnică a acestora, precum şi modul cum sunt cunoscute şi respectate regulile de păstrare, purtare şi manipulare a lor.
Art. 47. – Personalul care are în dotare armament, muniţii şi mijloace cu acţiune iritant-lacrimogenă, precum şi cel care participă la exploatarea acestor categorii de bunuri materiale este obligat să respecte regulile prevăzute în precizările şi dispoziţiile tehnice specifice, precum şi pe cele stabilite în documentaţia tehnică a fiecărui mijloc în parte. Pe timpul îndeplinirii misiunilor personalul este obligat să manifeste maximum de vigilenţă în scopul înlăturării oricărei posibilităţi de sustragere, înstrăinare sau folosire de către persoane neautorizate ori de producere a unor accidente sau alte evenimente negative.
Art. 48. – (1) Armamentul, muniţiile şi mijloacele cu acţiune iritant-lacrimogenă se păstrează în încăperi special destinate, care prezintă o deplină siguranţă şi au amenajate dulapuri rastel, fişete sau lăzi din metal, prevăzute cu un sistem de închidere sigură, încuiate şi sigilate.
(2) Un rând de chei de la sistemul de închidere a acestor încăperi se păstrează permanent, în plicuri sau cutii sigilate, la ofiţerul de serviciu.
Art. 49. – (1) Încăperile destinate păstrării armamentului, muniţiilor şi mijloacelor cu acţiune iritant-lacrimogenă trebuie prevăzute cu gratii şi grilaje, montate la toate ferestrele şi uşile de acces, iar gurile de aerisire cu plase sau site metalice. În situaţia în care uşile de acces sunt confecţionate din metal de cel puţin 5 mm grosime, nu este obligatorie montarea grilajelor.
(2) Uşile şi grilajele sunt prevăzute cu câte două încuietori sigure.
(3) Grosimea barelor gratiilor şi a grilajelor trebuie să fie de minimum 10 mm, iar dimensiunile maxime ale ochiurilor acestora de 150 x 150 mm. Gratiile şi grilajele trebuie să fie încastrate în zid, iar balamalele se montează astfel încât să nu permită scoaterea lor.
(4) Zilnic, la începutul şi la terminarea programului de lucru, gestionarii bunurilor materiale verifică starea sigiliilor şi a sistemului de alarmă.
(5) Şefii poliţiilor locale unde nu sunt asigurate condiţii de păstrare regulamentare pentru armament şi muniţii sunt obligaţi să facă demersurile legale, conform competenţelor, pentru asigurarea acestora.
Art. 50. – (1) Uşile de acces în depozitele, magaziile şi încăperile unde se păstrează armament, muniţii şi mijloace cu acţiune iritant-lacrimogenă, precum şi ferestrele acestora trebuie prevăzute cu sisteme de alarmă contra efracţiei.
(2) Sistemele de alarmare trebuie cuplate la camera ofiţerului de serviciu.
Art. 51. – (1) Pe timpul cât nu se află asupra poliţiştilor locali şi asupra personalului contractual cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi a obiectivelor de interes local, armamentul şi muniţia din dotarea individuală, precum şi mijloacele cu acţiune iritant- lacrimogenă se păstrează în încăperi special amenajate sau la ofiţerul de serviciu. Armamentul se păstrează în rastele, fişete sau lăzi metalice prevăzute cu tabele aprobate de şefii poliţiilor locale, ce cuprind seria armamentului şi deţinătorul.
(2) Muniţia se păstrează în încăperi separate de armament, în lăzi metalice prevăzute cu încuietori adecvate. În documentul de predare-preluare a serviciului de zi se consemnează cantitativ armamentul şi muniţia existente la ofiţerul de serviciu.
(3) Acolo unde nu se pot asigura încăperi separate, muniţia şi mijloacele cu acţiune iritant-lacrimogenă se păstrează în aceeaşi cameră cu armamentul, în lăzi metalice separate, având grosimea pereţilor de cel puţin 3 mm, prevăzute cu încuietori sigure. Mijloacele cu acţiune iritant-lacrimogenă se păstrează în ambalajele originale.
Art. 52. – Pistoalele şi muniţia aferentă din dotarea structurilor poliţiei locale care nu au organizat serviciul de zi permanent se păstrează în spaţii special amenajate, unde este organizat serviciu de zi permanent şi sunt asigurate condiţii pentru păstrarea în deplină siguranţă.
Art. 53. – Distribuirea armamentului, a muniţiilor şi a mijloacelor cu acţiune iritant-lacrimogenă din dotarea personalului poliţiei locale cu drept de utilizare a acestor mijloace de apărare, precum şi retragerea acestora se fac, indiferent de situaţie, pe bază de tichet înlocuitor, semnătură în registrul special destinat şi/sau documente justificative.
Art. 54. – Predarea armamentului şi a muniţiilor se face numai personalului nominalizat sau înlocuitorilor de drept ai acestuia.
Art. 55. – (1) Tichetele înlocuitoare pentru predarea-preluarea armamentului şi a muniţiilor din dotarea individuală a personalului se iau în evidenţă în registrele special destinate lucrului cu documente clasificate.
(2) Tichetele înlocuitoare se eliberează separat pentru predarea-preluarea armamentului, respectiv a muniţiilor din dotare, şi cuprind următoarele menţiuni: denumirea poliţiei locale, gradul, numele şi prenumele poliţiştilor locali şi ale personalului contractual cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi a obiectivelor de interes local, tipul şi seria armei, respectiv numărul de cartuşe, semnătura şefului poliţiei locale cu ştampila unităţii, precum şi semnătura de primire a posesorului.
(3) Cu ocazia inventarierii documentelor clasificate, la controale, convocări şi alte asemenea activităţi, se verifică existenţa şi starea tichetelor şi se iau măsuri de înlocuire a celor necorespunzătoare.
Art. 56. – (1) Portul armamentului, al muniţiilor şi al mijloacelor cu acţiune iritant-lacrimogenă din dotarea individuală a personalului este permis numai în interes de serviciu, cu aprobarea şefilor poliţiei locale din care face parte.
(2) La terminarea misiunii sau a serviciului, armamentul, muniţiile şi mijloacele cu acţiune iritant-lacrimogenă se predau ofiţerilor de serviciu de la care au fost primite.
Art. 57. – (1) La uniforma de serviciu, pistolul se poartă, în mod obligatoriu, numai în toc, pe centură.
(2) Încărcătoarele cu cartuşe se păstrează unul introdus în pistol, iar celălalt în locaşul prevăzut din tocul de purtare.
Art. 58. – (1) Pierderea, sustragerea, înstrăinarea, degradarea sau folosirea abuzivă a armamentului, a muniţiilor şi a mijloacelor cu acţiune iritant-lacrimogenă din dotare constituie evenimente deosebite, abateri de la normele legale, ordinea interioară şi disciplină, care atrag, potrivit legii, după caz, răspunderea materială, disciplinară sau penală.
(2) Cazurile de pierdere, sustragere, înstrăinare, degradare sau folosire abuzivă a armamentului, a muniţiilor şi a mijloacelor cu acţiune iritant-lacrimogenă se raportează imediat, pe cale ierarhică, iar şefii compartimentelor funcţionale, împreună cu persoanele desemnate, dispun măsuri de cercetare pentru elucidarea completă a cazurilor şi sancţionarea celor vinovaţi, potrivit competenţelor.
Art. 59. – Şeful poliţiei locale dispune retragerea armamentului şi a muniţiilor din dotarea personalului care se află în cercetare penală, dacă se constată că prezintă pericol pentru siguranţa proprie sau a altor persoane ori în alte situaţii care impun această măsură.
Art. 60. – Poliţia locală care deţine bunuri, valori, suporturi de stocare a documentelor, a datelor şi a informaţiilor secret de stat trebuie să asigure paza, mijloacele mecano-fizice de protecţie şi sistemele de alarmă împotriva efracţiei în locurile de păstrare, depozitare şi manipulare a acestora.
Art. 61. – Normele de dotare cu armament şi mijloace specifice de protecţie a poliţiştilor locali şi a personalului cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi a obiectivelor de interes local sunt prevăzute în anexa nr. 3.
Punere în aplicare Art. 32. prin Regulament de organizare şi funcţionare a poliţiei locale… din 23/12/2010 :
ANEXA Nr. 1 la regulamentul-cadru
Articolele din care se compune uniforma poliţiştilor locali şi a personalului contractual cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi a obiectivelor de interes local şi durata maximă de uzură
Nr. crt. Denumirea articolului Durata maximă de uzură
– an –
1 Costum de vară 2
2 Costum de iarnă 3
3 Şapcă pentru costum de vară 2
4 Şapcă pentru costum de iarnă 3
5 Basc 2
6 Şepcuţă cu cozoroc 2
7 Pălărie (femei) 2
8 Căciulă 3
9 Cravată 1
10 Fular 3
11 Cămaşă 1/2
12 Cămaşă-bluză 1
13 Scurtă de vânt 2
14 Pulover 2
15 Costum de intervenţii de vară 2
16 Costum de intervenţii de iarnă 2
17 Pelerină de ploaie 3
18 Geacă/Scurtă îmblănită 3
19 Mănuşi din piele 3
20 Pantofi de vară de culoare neagră 1
21 Pantofi de iarnă de culoare neagră 2
22 Ghete/Bocanci din piele de culoare neagră 2
23 Centura din piele 6
24 Curea din piele 6
25 Portcarnet 6
26 Portbaston din piele 6
27 Emblema pentru şapcă, basc, căciulă, pălărie şi şepcuţă 1
28 Ecuson 1
29 Insignă pentru piept 1
30 Epoleţi
31 Portcătuşe din piele 6
32 Fes 1
33 Vestă 1
34 Tricou 1/2
NOTE:
1. Însemnele distinctive se asigură pentru fiecare articol de echipament (haină, cămaşă-bluză, scurtă de vânt, scurtă îmblănită, pulover, pelerină de ploaie).
2. După expirarea duratei de uzură sau după încetarea raporturilor de muncă, articolele de uniformă nu pot fi înstrăinate.
ANEXA Nr. 2 la regulamentul-cadru
Descrierea uniformei de serviciu, a legitimaţiei de serviciu şi a însemnelor distinctive de ierarhizare ale poliţiştilor locali şi ale personalului contractual cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi a obiectivelor de interes local
A. Uniforma de serviciu
Uniforma de serviciu pentru personalul poliţiei locale este confecţionată în varianta vară-iarnă şi se compune din:
1, 2. Haina/Sacoul se confecţionează din stofă/tergal de culoare neagră, în varianta de vară, respectiv iarnă.
Croiala este dreaptă, puţin cambrată în talie (pentru a acoperi în întregime bazinul). Se încheie la un rând de nasturi.
Spatele hainei se confecţionează din două bucăţi, având cusătura pe mijloc, fără şliţ. Are în partea inferioară, lateral, două buzunare ascunse, prevăzute cu clapă.
Haina/Sacoul este prevăzută/prevăzut pe umeri cu platcă pentru epoleţi. Haina/Sacoul se poartă cu cămaşă de culoare bleu şi cravată de culoare neagră.
Pantalonul, în varianta vară-iarnă, se confecţionează din aceleaşi materiale ca şi haina, fiind de culoare neagră, cu vipuşcă de culoare gri inclusă în cusătură. Are croiala dreaptă, fără manşetă, lungimea poate ajunge până la partea superioară a tocului încălţămintei, iar lărgimea ei este între 210-250 mm, în raport cu talia.
Pantalonul este prevăzut cu două buzunare laterale şi un buzunar la spate, închis cu clapă şi nasture.
Pantalonul se confecţionează cu betelie obişnuită şi este prevăzut cu 4 găici lungi de 70 mm şi late de 20 mm, prinse în partea superioară prin cusătura beteliei, iar în partea inferioară prinse cu nasture de format mic, astfel încât pantalonul să permită portul centurii a cărei lăţime este de 50 mm.
Fusta, în variantă de vară, se confecţionează, din acelaşi material ca şi haina, fiind de culoare neagră. Croiala este dreaptă, lărgimea stabilindu-se în raport cu talia, iar lungimea este de 50 milimetri sub rotula genunchiului. Se poartă în locul pantalonului numai la costumul de vară.
3,4. Şapca se confecţionează din acelaşi material cu costumul de vară sau de iarnă, după caz.
Calota şepcii este de formă ovală, cu distanţa de 20 mm între diametrul lăţimii şi diametrul lungimii, este întinsă cu ajutorul unei sârme din oţel, pentru a-şi menţine forma.
Banda are diametrul ce rezultă din mărimea şepcii şi se confecţionează din carton tare.
Pe partea exterioară a benzii se aplică o bandă de culoare gri ţesută cu frunze de stejar. Şapca este căptuşită cu ţesătură de culoare asortată calotei.
Cozorocul este de culoare neagră, de formă ovalizată, şi se fixează la şapcă, înclinat.
Şapca este prevăzută deasupra cozorocului cu un şnur dublu de culoare neagră. Capetele şnurului sunt prinse pe linia colţurilor cozorocului cu câte un buton de culoare galbenă. Şapca are aplicată, în faţă – la centru – pe bandă, emblema.
Cozorocul de la şapca şefului poliţiei locale este prevăzut cu 3 rânduri de frunze de stejar, pentru şefii de servicii cu două rânduri de frunze de stejar, pentru şefii de birouri şi compartimente cu un rând de frunze de stejar, iar pentru funcţionarii publici de execuţie acesta este simplu.
Frunzele de stejar se confecţionează din metal de culoare gri-argintiu.
5. Bascul se confecţionează din stofă tip postav, este de culoare neagră, iar în lateral, pe partea stângă, se aplică emblema.
6. Şepcuţa cu cozoroc se confecţionează din ţesătură tip bumbac (tercot) de culoare neagră. Calota se confecţionează în clini şi are inscripţionat pe mijlocul ei “POLIŢIA LOCALĂ”.
La spate este prevăzută cu un sistem reglabil de strângere.
În faţă, sub inscripţia “POLIŢIA LOCALĂ”, este aplicată emblema pentru coifură.
7. Pălăria pentru persoanele de sex feminin se confecţionează din material textil (fetru) de culoare neagră; deasupra borului se montează o bandă pe care se aplică emblema specifică.
8. Căciula este de culoare neagră, confecţionată din stofă tip postav, prevăzută cu două clape din blană naturală de ovine.
Clapa din faţă este rotunjită, iar cea din spate formează două urechi laterale, prevăzute cu doi nasturi şi o bentiţă pentru încheierea acestora deasupra capului sau sub bărbie.
La mijlocul clapei din faţă se aplică emblema.
Căciula este căptuşită cu ţesătură, asortată la culoarea calotei.
Pentru şeful poliţiei locale, blana de la căciulă este din astrahan (caracul).
9. Cravata se confecţionează din ţesătură tip mătase şi este de culoare neagră.
10. Fularul se confecţionează din fire acrilice tip lână, de culoare neagră.
11. Cămaşa se confecţionează din ţesătură tip bumbac (poplin sau tercot) de culoare bleu; mâneca este scurtă sau lungă.
Se poartă cu cravată sub veston sau scurtă de vânt.
12. Cămaşa-bluză se confecţionează din ţesătură tip bumbac (poplin sau tercot) de culoare bleu, închisă la gât şi încheiată cu 5 nasturi; în partea superioară are două buzunare cu burduf şi clape care se încheie cu câte un nasture de format mic.
Cămaşa este prevăzută pe umeri cu platcă pentru epoleţi.
Cămaşa-bluză se poartă deschisă la gât (sau cu cravata), cu partea inferioară introdusă în pantaloni sau în fustă. Poate fi purtată şi sub haină, cu cravată.
13. Scurta de vânt se confecţionează din tercot impermeabilizat, de culoare neagră.
Se poartă deschisă la gât, putând fi purtată şi închisă datorită croiului cu revere răsfrânte; se încheie cu fermoar pe interior şi la 4 nasturi pe exterior.
În partea de jos şi la mâneci este prevăzută cu elastic.
Scurta de vânt este prevăzută cu două buzunare oblice ascunse, care se încheie cu fermoar, iar deasupra acestora, în partea superioară, sunt prevăzute cu banda reflectorizantă de 10 mm. Pe interior, în partea dreaptă, este prevăzută cu un buzunar care se încheie cu un nasture.
Scurta de vânt este prevăzută pe umeri cu platcă pentru epoleţi.
Spatele este confecţionat din 3 părţi, una în partea de sus şi două în partea de jos, prevăzute cu pense.
Lungimea trebuie să depăşească talia cu 100-120 mm.
14. Puloverul se confecţionează din fire acrilice tip lână, de culoare neagră cu anchior, cu sau fără mâneci.
Pe spatele mânecii sunt prevăzute cotiere din acelaşi material. La 5 cm de umeri pe mânecă se aplică ecusonul “POLIŢIA LOCALĂ”.
15,16. Costumul de intervenţie vară/iarnă este compus din bluzon şi pantalon şi se confecţionează din material textil (tercot), de culoare neagră.
Bluzonul este confecţionat la partea superioară a spatelui şi piepţilor cu platcă matlasată şi se încheie cu fermoar. Este prevăzut cu două buzunare cu clapă pe părţile superioare ale piepţilor.
Gulerul este tip tunică.
Mâneca este prevăzută cu manşetă şi bazoane de protecţie în dreptul coatelor. Pe mâneca dreaptă se aplică un buzunar cu clapă.
Bluzonul este prevăzut cu epoleţi din material fond, fixaţi la un capăt în cusătura de îmbinare mânecă – umăr.
Pantalonul are croială dreaptă, iar la partea inferioară este prevăzut cu sistem de ajustare pentru a fi purtat în ghete/bocanci. În regiunea genunchilor şi la partea superioară a reperelor spate este prevăzut cu bazoane. Pe betelie sunt aplicate găici pentru centură.
Costumul de intervenţie pentru iarnă este dublat cu material neţesut, termoizolant.
17. Pelerina de ploaie are croiala tip raglan şi este deschisă la gât, cu posibilitatea de a fi purtată şi închisă.
Se încheie în faţă la un rând cu 4 nasturi ascunşi, iar ajustarea în talie se face cu ajutorul unui cordon cu două catarame din metal sau înlocuitori.
Mâneca are croială raglan. Pelerina este prevăzută cu două buzunare aşezate oblic (ascunse) cu nasturi (de 170-180 mm lungime şi de 40 mm lăţime) sub guler şi se prinde cu 3 nasturi mici.
Gluga este confecţionată din acelaşi material.
Pelerina de ploaie este de culoare neagră şi se confecţionează din material textil impermeabil.
În partea stângă sus are o bentiţă cusută în exterior (lungă de 100 mm şi lată de 30 mm) şi prinsă cu un nasture sub rever, pe care se aplică tresele pentru ierarhizare.
18. Scurta îmblănită se confecţionează din tercot impermeabilizat, de culoare neagră, uşor matlasată, cu mesada detaşabilă, de culoare asortată cu faţa scurtei.
Modelul este tip sport, se încheie cu fermoar în interior şi cu butoni în exterior, are guler pe gât, prevăzut cu şnur ascuns.
În talie şi în partea de jos, pentru ajustare pe corp, este prevăzută tot cu şnur ascuns. Lateral (stânga-dreapta), în partea de jos, sunt dispuse două buzunare aplicate, drepte, cu clape care se încheie cu nasturi. În partea de sus (stânga-dreapta) va fi prevăzută cu buzunare drepte cu clape care se închid cu nasturi.
Pe clapa buzunarului de sus, din partea stângă, este prevăzută o bentiţă (100 mm lungime şi 30 mm lăţime) cusută în partea dinspre umăr şi prinsă cu un nasture în partea interioară, pe care se aplică tresele de ierarhizare.
Scurta îmblănită este prevăzută cu platcă pentru epoleţi.
Lărgimea scurtei îmblănite se stabileşte în raport cu talia, acoperind în întregime bazinul.
19. Mănuşile sunt din piele de culoare neagră.
20, 21. Pantofii sunt din piele de culoare neagră, prevăzuţi cu bombeuri, fără ornamentaţie, şi se încheie cu şireturi. Pentru sezonul de vară se pot confecţiona pantofi perforaţi, iar pentru femei aceştia pot avea decupaj.
22. Bocancii sau ghetele sunt din piele de culoare neagră, prevăzuţi cu bombeuri, au talpă şi tocuri din cauciuc şi se încheie cu şireturi sau cu fermoar.
23. Centura este de culoare neagră, fără diagonală, are lăţimea de 50 mm şi se încheie cu o cataramă din metal de culoare argintie. Pentru cei din domeniul rutier centura este de culoare albă, fără diagonală, are lăţimea de 50 de mm şi se încheie cu o cataramă din metal de culoare argintie.
24. Cureaua este din piele de culoare neagră.
25. Portcarnetul se confecţionează din piele sau din înlocuitori, de culoare neagră, şi se compune din două feţe prinse printr-un burduf. Partea din spate se rabatează sub formă de capac şi se încheie în faţă printr-un buton sau tic-tuc. Se poartă fixat pe centură prin două găici.
26. Portbaston din piele
27. Emblema se aplică pe articole de coifură de către personalul poliţiei locale cu drept de a purta uniformă. Se confecţionează din metal de culoare argintie sau material textil pe fond bleu, de formă ovală, cu diametrul de 40 de mm, la mijloc având stema României, încadrată cu frunze de stejar.
Pentru şeful poliţiei locale, adjunctul şi şefii de servicii emblema este încadrată cu 3 rânduri de frunze de stejar, este bombată, având în centrul său stema României, şi are imprimată în relief, în partea superioară, inscripţia de culoare albă “ROMÂNIA”, iar în partea inferioară “POLIŢIA LOCALĂ”.
28. Ecusonul pentru mânecă se confecţionează din material textil, pe fond de culoare bleu, având în partea superioară inscripţia “POLIŢIA LOCALĂ”, sub care este trecut numele localităţii, la mijloc stema României, încadrată cu un rând de lauri, iar în partea inferioară se scrie “ROMÂNIA”. Se poartă pe braţul stâng de către întregul personal cu drept de uniformă şi se aplică la 5 cm de cusătura umărului.
29. Insigna pentru piept se confecţionează din metal, pe fond de culoare bleu, având în partea superioară inscripţia “POLIŢIA LOCALĂ”, sub care este trecut numele localităţii, la mijloc stema României, încadrată cu un rând de lauri, iar în partea inferioară se înscriu numărul matricol şi inscripţia “ROMÂNIA”.
30. Epoleţii sunt confecţionaţi din material textil, de culoare neagră, cu margine gri-argintiu, pe care sunt aplicate gradele profesionale.
31. Portcătuşe din piele
32. Fesul se confecţionează din fire acrilice de culoare neagră.
33. Vesta multifuncţională se confecţionează din material textil de culoare neagră.
34. Tricoul se confecţionează din tricot de bumbac de culoare neagră. Croiala este cu guler sau la baza gâtului, are mâneca scurtă şi este prevăzut pe umeri cu epoleţi din material fond.
B. Legitimaţia de serviciu
Legitimaţia de serviciu se confecţionează din imitaţie de piele (ecologică), cu dimensiunile de 200 x 80 mm, cu deschidere pe verticală, cuprinzând următoarele menţiuni:
a) rândul întâi central – tricolorul României, încadrat într-un chenar dreptunghiular cu dimensiunile de 5 x 65 mm;
b) în partea de sus central, rândul al doilea – ROMÂNIA, sub denumirea ţării – JUDEŢUL;
c) rândul al treilea – COMUNA/ORAŞUL/MUNICIPIUL/SECTORUL;
d) rândul al patrulea, aliniat stânga – POLIŢIA LOCALĂ;
e) rândul al patrulea, aliniat stânga LEGITIMAŢIE;
f) rândul al cincilea categoria de personal din care face parte deţinătorul (POLIŢIST LOCAL/FUNCŢIONAR PUBLIC/PERSONAL CONTRACTUAL);
g) rândul al şaselea aliniat stânga – numărul legitimaţiei;
h) după aceasta se înscriu, unele sub altele, numele şi prenumele deţinătorului, numărul matricol, data emiterii legitimaţiei, semnătura şefului poliţiei locale din care face parte deţinătorul şi ştampila structurii;
i) în colţul din dreapta jos va fi aplicată fotografia deţinătorului;
j) în partea inferioară a legitimaţiei se alocă 6 spaţii orizontale pentru aplicarea vizelor anuale care se semnează de către şeful poliţiei locale.
Fotografia titularului utilizată are dimensiunile de 3 cm x 4 cm şi este executată color (în uniforma de serviciu/sau într-o ţinută decentă, pentru persoanele încadrate în poliţia locală care nu poartă uniformă).
C. Însemnele distinctive de ierarhizare
În raport cu funcţiile îndeplinite, însemnele distinctive de ierarhizare au următoarele forme şi mărimi:
a) şeful poliţiei locale – 3 stele tip octogon metalice sau textile, cu lăţimea de 25 mm, de culoare gri-argintiu, aşezate pe epolet;
b) adjunctul şefului – două stele tip octogon metalice sau textile, cu lăţimea de 25 mm, de culoare gri-argintiu, aşezate pe epolet;
c) şeful de serviciu – o stea tip octogon metalică sau textilă, cu lăţimea de 25 mm, de culoare gri-argintiu, aşezată pe epolet;
d) şeful de birou sau compartiment – 3 trese din metal sau textil, de culoare gri-argintiu, în formă de V, cu lăţimea de 5 mm, aşezate paralel pe epolet, având între ele o distanţă de 3 mm;
e) funcţionarul public superior – două trese din metal sau textil, de culoare gri-argintiu, în formă de V, cu lăţimea de 5 mm, aşezate paralel pe epolet, având între ele o distanţă de 3 mm;
f) funcţionarul public principal – o tresă din metal sau textil, de culoare gri-argintiu, în formă de V, cu lăţimea de 5 mm, aşezată pe epolet;
g) funcţionarul public asistent – epolet fără tresă.
ANEXA Nr. 3 la regulamentul-cadru
Norme de dotare cu armament şi mijloace specifice de protecţie a poliţiştilor locali şi a personalului contractual cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi a obiectivelor de interes local
Nr. crt. Denumirea materialelor U/M Criterii de dotare şi mod de repartizare
1. Pistol Cpl. Câte unul pentru fiecare poliţist local cu atribuţii în domeniul asigurării ordinii şi liniştii publice şi fiecare personal contractual care desfăşoară activităţi de pază
2. Pistol cu muniţie neletală Cpl. Câte unul pentru 40-60 % din efectivele de poliţişti locali cu atribuţii în domeniul asigurării ordinii şi liniştii publice şi fiecare personal contractual care desfăşoară activităţi de pază, ce execută misiuni cu un grad scăzut de risc
3. Cartuş pentru pistol Buc. Câte 24 pentru fiecare pistol
4. Cartuş pentru pistolul cu gaze Buc. Câte 30 pentru fiecare pistol cu gaze
5. Baston pentru autoapărare Buc. Câte unul pentru fiecare poliţist local cu atribuţii în domeniul asigurării ordinii şi liniştii publice şi fiecare personal contractual care desfăşoară activităţi de pază
6. Baston cu şoc electric Buc. Câte unul pentru 40-60 % din efectivele de poliţişti locali cu atribuţii în domeniul asigurării ordinii şi liniştii publice şi fiecare personal contractual care desfăşoară activităţi de pază, ce execută misiuni cu un grad scăzut de risc
7. Portbaston Buc. Câte unul pentru fiecare baston din cauciuc
8. Cătuşă pentru mâini Buc. Câte unul pentru fiecare poliţist local cu atribuţii în domeniul asigurării ordinii şi liniştii publice
9. Portcătuşe Buc. Câte unul pentru fiecare cătuşă
10. Pulverizator de mână cu substanţă iritant-lacrimogenă Buc. Câte unul pentru fiecare poliţist local cu atribuţii în domeniul asigurării ordinii şi liniştii publice, poliţist local cu atribuţii în domeniul circulaţiei pe drumurile publice şi fiecare personal contractual care desfăşoară activităţi de pază
11. Vestă (ham) cu elemente reflectorizante Buc. Câte unul pentru fiecare poliţist local cu atribuţii în domeniul circulaţiei pe drumurile publice
12. Costum (bluză + pantaloni) de protecţie împotriva ploii, cu elemente reflectorizante Cpl. Câte unul pentru fiecare poliţist local cu atribuţii în domeniul circulaţiei pe drumurile publice
13. Costum de protecţie pentru iarnă (scurtă matlasată şi pantaloni) Cpl. Câte unul pentru fiecare poliţist local cu atribuţii în domeniul ordinii şi liniştii publice, precum şi în domeniul mediului, care execută misiuni în teren
14. Costum de protecţie pentru vară (bluză + pantaloni) Cpl.
15. Mănuşi albe Per. Câte unul pentru fiecare poliţist local cu atribuţii în domeniul circulaţiei pe drumurile publice
16. Scurtă reflectorizantă Buc. Câte unul pentru fiecare poliţist local cu atribuţii în domeniul circulaţiei pe drumurile publice
17. Vestă pentru protecţie împotriva frigului Buc. Câte unul pentru fiecare poliţist local cu atribuţii în domeniul circulaţiei pe drumurile publice care execută misiuni în teren
18. Fluier Buc. Câte unul pentru fiecare poliţist local cu atribuţii în domeniul ordinii şi liniştii publice, al circulaţiei pe drumurile publice, precum şi în domeniul pazei bunurilor care execută misiuni în teren
19. Radiotelefon portabil Cpl. Câte unul pentru fiecare poliţist local cu atribuţii în domeniul ordinii şi liniştii publice, al circulaţiei pe drumurile publice/personal contractual cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi obiectivelor de interes local care execută misiuni
20. Portcarnet Buc. Câte unul pentru fiecare poliţist local/personal contractual cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi obiectivelor de interes local care execută misiuni în teren
21. Uniformă de serviciu Cpl. Câte unul pentru fiecare poliţist local/personal contractual cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi obiectivelor de interes local
   Art. 33. – (1) Personalul poliţiei locale este dotat cu uniformă, însemne distinctive şi, după caz, cu:
   a) arme letale de apărare şi pază sau arme neletale destinate pentru autoapărare;
   b) mijloace individuale de apărare, intervenţie şi imobilizare prevăzute la art. 24 alin. (1), în cazul poliţiştilor locali, sau cele prevăzute de art. 45 din Legea nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul personalului contractual.
   (2) Structurile de poliţie locală sunt autorizate să procure şi să deţină arme letale de apărare şi pază şi arme neletale destinate pentru autoapărare, precum şi muniţia corespunzătoare, pentru înarmarea personalului propriu, în condiţiile art. 68 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
   (3) Poliţiştii locali cu atribuţii în domeniul asigurării ordinii şi liniştii publice care au obţinut certificatul de absolvire a programului de formare iniţială prevăzut la art. 18 alin. (1) şi (2), precum şi personalul contractual care desfăşoară activităţi de pază şi care a fost atestat profesional potrivit prevederilor Legii nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi dotaţi cu arme letale de apărare şi pază sau cu arme neletale destinate pentru autoapărare, în vederea desfăşurării activităţilor specifice, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 69 şi 70 din Legea nr. 295/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
   (4) Până la completarea prin achiziţii proprii a întregului necesar de armament şi muniţii, dotarea poliţiei locale cu aceste categorii de mijloace tehnice se poate asigura prin închiriere de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, sau de la Ministerul Apărării Naţionale, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.
   (5) Prin Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a poliţiei locale se stabilesc, potrivit legii, normele de dotare, categoriile de personal care sunt dotate cu mijloace individuale de apărare, intervenţie, imobilizare, armament şi muniţie, tipurile de arme, portul, modul de păstrare, manipulare, securitate şi evidenţă ale acestora.
Punere în aplicare Art. 33. prin Regulament de organizare şi funcţionare a poliţiei locale… din 23/12/2010 :
CAPITOLUL VI Mijloacele din dotare
Art. 38. – (1) Poliţiştii locali şi personalul contractual din poliţia locală cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi obiectivelor de interes local au dreptul la uniformă de serviciu de protecţie specifică locului şi condiţiilor de desfăşurare a serviciului, care se acordă gratuit din resursele financiare ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale acestora sau din veniturile poliţiei locale, cu personalitate juridică, după caz.
(2) Articolele din care se compune uniforma şi durata maximă de uzură sunt prevăzute în anexa nr. 1.
(3) Descrierea uniformei de serviciu, a legitimaţiei de serviciu şi a însemnelor distinctive de ierarhizare ale poliţiştilor locali şi ale personalului contractual cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi a obiectivelor de interes local sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(4) Uniforma şi însemnele distinctive se poartă în timpul executării serviciului, iar în situaţia în care sediile nu sunt dotate cu vestiare, acestea pot fi purtate şi pe timpul deplasării până la serviciu şi de la serviciu la domiciliu sau la reşedinţă, după caz.
Art. 39. – Procurarea de arme şi muniţii pentru dotarea personalului propriu al poliţiei locale se face în condiţiile art. 68 din Legea nr. 295/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 40. – Evidenţele şi modul de păstrare şi asigurare a securităţii armelor şi a muniţiilor deţinute de poliţia locală se realizează în condiţiile art. 68 din Legea nr. 295/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentului regulament-cadru.
Art. 41. – (1) Poliţiştii locali cu atribuţii în domeniul asigurării ordinii şi liniştii publice care au obţinut certificatul de absolvire a programului de formare iniţială prevăzut la art. 11 alin. (9) pot fi dotaţi cu arme letale de apărare şi pază sau cu arme neletale destinate pentru autoapărare, în vederea desfăşurării activităţilor specifice, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 69 şi 70 din Legea nr. 295/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Personalul contractual care desfăşoară activităţi de pază şi care a fost atestat profesional potrivit prevederilor Legii nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare, poate fi dotat cu arme letale de apărare şi pază sau cu arme neletale destinate pentru autoapărare, în vederea desfăşurării activităţilor specifice, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 69 şi 70 din Legea nr. 295/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 42. – (1) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, poliţiştii locali şi personalul contractual cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi a obiectivelor de interes local pot purta în timpul serviciului o singură armă din dotare, precum şi cantitatea de cel mult 12 cartuşe.
(2) Arma prevăzută la alin. (1) poate fi purtată numai de către titular, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 33 alin. (3) din Legea nr. 295/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 43. – În vederea asigurării manipulării armamentului din dotare în condiţii de securitate, structurile de poliţie locală sunt obligate:
a) să desfăşoare activităţi de verificare a personalului dotat cu arme şi muniţii, precum şi a stării tehnice a armelor şi a muniţiilor, în condiţiile art. 71 din Legea nr. 295/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
b) să prezinte, la solicitarea inspectoratului de poliţie judeţean, respectiv a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza căruia/căreia aceasta funcţionează fiecare armă letală de apărare şi pază deţinută, împreună cu câte 5 cartuşe corespunzătoare calibrului fiecărei arme, în vederea înregistrării proiectilului şi a tubului-martor în evidenţele operative ale Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Art. 44. – Conducerea poliţiei locale trebuie să ia măsurile ce se impun pentru organizarea unei evidenţe riguroase a armamentului, a muniţiilor şi a mijloacelor cu acţiune iritant- lacrimogenă din dotarea personalului şi a structurilor proprii, păstrarea în condiţii de deplină siguranţă, portul, manipularea şi folosirea lor în strictă conformitate cu dispoziţiile legale, în scopul prevenirii pierderii, sustragerii, înstrăinării, degradării şi producerii de accidente sau orice alte evenimente negative, potrivit legilor, ordinelor şi instrucţiunilor de specialitate în vigoare.
Art. 45. – (1) Locurile de păstrare a armamentului, a muniţiilor şi a mijloacelor cu acţiune iritant-lacrimogenă din dotarea personalului şi a structurilor proprii, precum şi gestionarea materialelor respective se stabilesc la începutul fiecărui an calendaristic şi ori de câte ori este necesar, prin dispoziţia primarului.
(2) Dotarea individuală a personalului şi asigurarea cu armament, muniţii şi mijloace cu acţiune iritant-lacrimogenă se stabilesc în strictă conformitate cu prevederile normelor, ale tabelelor de înzestrare şi cu dispoziţiile tehnice de aplicare a acestora.
Art. 46. – (1) Odată cu primirea armamentului, a muniţiei şi a mijloacelor cu acţiune iritant-lacrimogenă, personalul se instruieşte de către şefii nemijlociţi asupra modului de predare-primire, purtare şi păstrare, funcţionare, asupra regulilor de mânuire, a condiţiilor legale în care se poate face uz de armă şi a măsurilor de prevenire şi limitare a accidentelor.
(2) Înaintea şi după executarea misiunilor, a şedinţelor de pregătire şi tragere, de instrucţie şi a altor activităţi la care se folosesc armamentul şi muniţiile se verifică existenţa şi starea tehnică a acestora, precum şi modul cum sunt cunoscute şi respectate regulile de păstrare, purtare şi manipulare a lor.
Art. 47. – Personalul care are în dotare armament, muniţii şi mijloace cu acţiune iritant-lacrimogenă, precum şi cel care participă la exploatarea acestor categorii de bunuri materiale este obligat să respecte regulile prevăzute în precizările şi dispoziţiile tehnice specifice, precum şi pe cele stabilite în documentaţia tehnică a fiecărui mijloc în parte. Pe timpul îndeplinirii misiunilor personalul este obligat să manifeste maximum de vigilenţă în scopul înlăturării oricărei posibilităţi de sustragere, înstrăinare sau folosire de către persoane neautorizate ori de producere a unor accidente sau alte evenimente negative.
Art. 48. – (1) Armamentul, muniţiile şi mijloacele cu acţiune iritant-lacrimogenă se păstrează în încăperi special destinate, care prezintă o deplină siguranţă şi au amenajate dulapuri rastel, fişete sau lăzi din metal, prevăzute cu un sistem de închidere sigură, încuiate şi sigilate.
(2) Un rând de chei de la sistemul de închidere a acestor încăperi se păstrează permanent, în plicuri sau cutii sigilate, la ofiţerul de serviciu.
Art. 49. – (1) Încăperile destinate păstrării armamentului, muniţiilor şi mijloacelor cu acţiune iritant-lacrimogenă trebuie prevăzute cu gratii şi grilaje, montate la toate ferestrele şi uşile de acces, iar gurile de aerisire cu plase sau site metalice. În situaţia în care uşile de acces sunt confecţionate din metal de cel puţin 5 mm grosime, nu este obligatorie montarea grilajelor.
(2) Uşile şi grilajele sunt prevăzute cu câte două încuietori sigure.
(3) Grosimea barelor gratiilor şi a grilajelor trebuie să fie de minimum 10 mm, iar dimensiunile maxime ale ochiurilor acestora de 150 x 150 mm. Gratiile şi grilajele trebuie să fie încastrate în zid, iar balamalele se montează astfel încât să nu permită scoaterea lor.
(4) Zilnic, la începutul şi la terminarea programului de lucru, gestionarii bunurilor materiale verifică starea sigiliilor şi a sistemului de alarmă.
(5) Şefii poliţiilor locale unde nu sunt asigurate condiţii de păstrare regulamentare pentru armament şi muniţii sunt obligaţi să facă demersurile legale, conform competenţelor, pentru asigurarea acestora.
Art. 50. – (1) Uşile de acces în depozitele, magaziile şi încăperile unde se păstrează armament, muniţii şi mijloace cu acţiune iritant-lacrimogenă, precum şi ferestrele acestora trebuie prevăzute cu sisteme de alarmă contra efracţiei.
(2) Sistemele de alarmare trebuie cuplate la camera ofiţerului de serviciu.
Art. 51. – (1) Pe timpul cât nu se află asupra poliţiştilor locali şi asupra personalului contractual cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi a obiectivelor de interes local, armamentul şi muniţia din dotarea individuală, precum şi mijloacele cu acţiune iritant- lacrimogenă se păstrează în încăperi special amenajate sau la ofiţerul de serviciu. Armamentul se păstrează în rastele, fişete sau lăzi metalice prevăzute cu tabele aprobate de şefii poliţiilor locale, ce cuprind seria armamentului şi deţinătorul.
(2) Muniţia se păstrează în încăperi separate de armament, în lăzi metalice prevăzute cu încuietori adecvate. În documentul de predare-preluare a serviciului de zi se consemnează cantitativ armamentul şi muniţia existente la ofiţerul de serviciu.
(3) Acolo unde nu se pot asigura încăperi separate, muniţia şi mijloacele cu acţiune iritant-lacrimogenă se păstrează în aceeaşi cameră cu armamentul, în lăzi metalice separate, având grosimea pereţilor de cel puţin 3 mm, prevăzute cu încuietori sigure. Mijloacele cu acţiune iritant-lacrimogenă se păstrează în ambalajele originale.
Art. 52. – Pistoalele şi muniţia aferentă din dotarea structurilor poliţiei locale care nu au organizat serviciul de zi permanent se păstrează în spaţii special amenajate, unde este organizat serviciu de zi permanent şi sunt asigurate condiţii pentru păstrarea în deplină siguranţă.
Art. 53. – Distribuirea armamentului, a muniţiilor şi a mijloacelor cu acţiune iritant-lacrimogenă din dotarea personalului poliţiei locale cu drept de utilizare a acestor mijloace de apărare, precum şi retragerea acestora se fac, indiferent de situaţie, pe bază de tichet înlocuitor, semnătură în registrul special destinat şi/sau documente justificative.
Art. 54. – Predarea armamentului şi a muniţiilor se face numai personalului nominalizat sau înlocuitorilor de drept ai acestuia.
Art. 55. – (1) Tichetele înlocuitoare pentru predarea-preluarea armamentului şi a muniţiilor din dotarea individuală a personalului se iau în evidenţă în registrele special destinate lucrului cu documente clasificate.
(2) Tichetele înlocuitoare se eliberează separat pentru predarea-preluarea armamentului, respectiv a muniţiilor din dotare, şi cuprind următoarele menţiuni: denumirea poliţiei locale, gradul, numele şi prenumele poliţiştilor locali şi ale personalului contractual cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi a obiectivelor de interes local, tipul şi seria armei, respectiv numărul de cartuşe, semnătura şefului poliţiei locale cu ştampila unităţii, precum şi semnătura de primire a posesorului.
(3) Cu ocazia inventarierii documentelor clasificate, la controale, convocări şi alte asemenea activităţi, se verifică existenţa şi starea tichetelor şi se iau măsuri de înlocuire a celor necorespunzătoare.
Art. 56. – (1) Portul armamentului, al muniţiilor şi al mijloacelor cu acţiune iritant-lacrimogenă din dotarea individuală a personalului este permis numai în interes de serviciu, cu aprobarea şefilor poliţiei locale din care face parte.
(2) La terminarea misiunii sau a serviciului, armamentul, muniţiile şi mijloacele cu acţiune iritant-lacrimogenă se predau ofiţerilor de serviciu de la care au fost primite.
Art. 57. – (1) La uniforma de serviciu, pistolul se poartă, în mod obligatoriu, numai în toc, pe centură.
(2) Încărcătoarele cu cartuşe se păstrează unul introdus în pistol, iar celălalt în locaşul prevăzut din tocul de purtare.
Art. 58. – (1) Pierderea, sustragerea, înstrăinarea, degradarea sau folosirea abuzivă a armamentului, a muniţiilor şi a mijloacelor cu acţiune iritant-lacrimogenă din dotare constituie evenimente deosebite, abateri de la normele legale, ordinea interioară şi disciplină, care atrag, potrivit legii, după caz, răspunderea materială, disciplinară sau penală.
(2) Cazurile de pierdere, sustragere, înstrăinare, degradare sau folosire abuzivă a armamentului, a muniţiilor şi a mijloacelor cu acţiune iritant-lacrimogenă se raportează imediat, pe cale ierarhică, iar şefii compartimentelor funcţionale, împreună cu persoanele desemnate, dispun măsuri de cercetare pentru elucidarea completă a cazurilor şi sancţionarea celor vinovaţi, potrivit competenţelor.
Art. 59. – Şeful poliţiei locale dispune retragerea armamentului şi a muniţiilor din dotarea personalului care se află în cercetare penală, dacă se constată că prezintă pericol pentru siguranţa proprie sau a altor persoane ori în alte situaţii care impun această măsură.
Art. 60. – Poliţia locală care deţine bunuri, valori, suporturi de stocare a documentelor, a datelor şi a informaţiilor secret de stat trebuie să asigure paza, mijloacele mecano-fizice de protecţie şi sistemele de alarmă împotriva efracţiei în locurile de păstrare, depozitare şi manipulare a acestora.
Art. 61. – Normele de dotare cu armament şi mijloace specifice de protecţie a poliţiştilor locali şi a personalului cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi a obiectivelor de interes local sunt prevăzute în anexa nr. 3.
Punere în aplicare Art. 33. prin Regulament de organizare şi funcţionare a poliţiei locale… din 23/12/2010 :
ANEXA Nr. 1 la regulamentul-cadru
Articolele din care se compune uniforma poliţiştilor locali şi a personalului contractual cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi a obiectivelor de interes local şi durata maximă de uzură
Nr. crt. Denumirea articolului Durata maximă de uzură
– an –
1 Costum de vară 2
2 Costum de iarnă 3
3 Şapcă pentru costum de vară 2
4 Şapcă pentru costum de iarnă 3
5 Basc 2
6 Şepcuţă cu cozoroc 2
7 Pălărie (femei) 2
8 Căciulă 3
9 Cravată 1
10 Fular 3
11 Cămaşă 1/2
12 Cămaşă-bluză 1
13 Scurtă de vânt 2
14 Pulover 2
15 Costum de intervenţii de vară 2
16 Costum de intervenţii de iarnă 2
17 Pelerină de ploaie 3
18 Geacă/Scurtă îmblănită 3
19 Mănuşi din piele 3
20 Pantofi de vară de culoare neagră 1
21 Pantofi de iarnă de culoare neagră 2
22 Ghete/Bocanci din piele de culoare neagră 2
23 Centura din piele 6
24 Curea din piele 6
25 Portcarnet 6
26 Portbaston din piele 6
27 Emblema pentru şapcă, basc, căciulă, pălărie şi şepcuţă 1
28 Ecuson 1
29 Insignă pentru piept 1
30 Epoleţi
31 Portcătuşe din piele 6
32 Fes 1
33 Vestă 1
34 Tricou 1/2
NOTE:
1. Însemnele distinctive se asigură pentru fiecare articol de echipament (haină, cămaşă-bluză, scurtă de vânt, scurtă îmblănită, pulover, pelerină de ploaie).
2. După expirarea duratei de uzură sau după încetarea raporturilor de muncă, articolele de uniformă nu pot fi înstrăinate.
ANEXA Nr. 2 la regulamentul-cadru
Descrierea uniformei de serviciu, a legitimaţiei de serviciu şi a însemnelor distinctive de ierarhizare ale poliţiştilor locali şi ale personalului contractual cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi a obiectivelor de interes local
A. Uniforma de serviciu
Uniforma de serviciu pentru personalul poliţiei locale este confecţionată în varianta vară-iarnă şi se compune din:
1, 2. Haina/Sacoul se confecţionează din stofă/tergal de culoare neagră, în varianta de vară, respectiv iarnă.
Croiala este dreaptă, puţin cambrată în talie (pentru a acoperi în întregime bazinul). Se încheie la un rând de nasturi.
Spatele hainei se confecţionează din două bucăţi, având cusătura pe mijloc, fără şliţ. Are în partea inferioară, lateral, două buzunare ascunse, prevăzute cu clapă.
Haina/Sacoul este prevăzută/prevăzut pe umeri cu platcă pentru epoleţi. Haina/Sacoul se poartă cu cămaşă de culoare bleu şi cravată de culoare neagră.
Pantalonul, în varianta vară-iarnă, se confecţionează din aceleaşi materiale ca şi haina, fiind de culoare neagră, cu vipuşcă de culoare gri inclusă în cusătură. Are croiala dreaptă, fără manşetă, lungimea poate ajunge până la partea superioară a tocului încălţămintei, iar lărgimea ei este între 210-250 mm, în raport cu talia.
Pantalonul este prevăzut cu două buzunare laterale şi un buzunar la spate, închis cu clapă şi nasture.
Pantalonul se confecţionează cu betelie obişnuită şi este prevăzut cu 4 găici lungi de 70 mm şi late de 20 mm, prinse în partea superioară prin cusătura beteliei, iar în partea inferioară prinse cu nasture de format mic, astfel încât pantalonul să permită portul centurii a cărei lăţime este de 50 mm.
Fusta, în variantă de vară, se confecţionează, din acelaşi material ca şi haina, fiind de culoare neagră. Croiala este dreaptă, lărgimea stabilindu-se în raport cu talia, iar lungimea este de 50 milimetri sub rotula genunchiului. Se poartă în locul pantalonului numai la costumul de vară.
3,4. Şapca se confecţionează din acelaşi material cu costumul de vară sau de iarnă, după caz.
Calota şepcii este de formă ovală, cu distanţa de 20 mm între diametrul lăţimii şi diametrul lungimii, este întinsă cu ajutorul unei sârme din oţel, pentru a-şi menţine forma.
Banda are diametrul ce rezultă din mărimea şepcii şi se confecţionează din carton tare.
Pe partea exterioară a benzii se aplică o bandă de culoare gri ţesută cu frunze de stejar. Şapca este căptuşită cu ţesătură de culoare asortată calotei.
Cozorocul este de culoare neagră, de formă ovalizată, şi se fixează la şapcă, înclinat.
Şapca este prevăzută deasupra cozorocului cu un şnur dublu de culoare neagră. Capetele şnurului sunt prinse pe linia colţurilor cozorocului cu câte un buton de culoare galbenă. Şapca are aplicată, în faţă – la centru – pe bandă, emblema.
Cozorocul de la şapca şefului poliţiei locale este prevăzut cu 3 rânduri de frunze de stejar, pentru şefii de servicii cu două rânduri de frunze de stejar, pentru şefii de birouri şi compartimente cu un rând de frunze de stejar, iar pentru funcţionarii publici de execuţie acesta este simplu.
Frunzele de stejar se confecţionează din metal de culoare gri-argintiu.
5. Bascul se confecţionează din stofă tip postav, este de culoare neagră, iar în lateral, pe partea stângă, se aplică emblema.
6. Şepcuţa cu cozoroc se confecţionează din ţesătură tip bumbac (tercot) de culoare neagră. Calota se confecţionează în clini şi are inscripţionat pe mijlocul ei “POLIŢIA LOCALĂ”.
La spate este prevăzută cu un sistem reglabil de strângere.
În faţă, sub inscripţia “POLIŢIA LOCALĂ”, este aplicată emblema pentru coifură.
7. Pălăria pentru persoanele de sex feminin se confecţionează din material textil (fetru) de culoare neagră; deasupra borului se montează o bandă pe care se aplică emblema specifică.
8. Căciula este de culoare neagră, confecţionată din stofă tip postav, prevăzută cu două clape din blană naturală de ovine.
Clapa din faţă este rotunjită, iar cea din spate formează două urechi laterale, prevăzute cu doi nasturi şi o bentiţă pentru încheierea acestora deasupra capului sau sub bărbie.
La mijlocul clapei din faţă se aplică emblema.
Căciula este căptuşită cu ţesătură, asortată la culoarea calotei.
Pentru şeful poliţiei locale, blana de la căciulă este din astrahan (caracul).
9. Cravata se confecţionează din ţesătură tip mătase şi este de culoare neagră.
10. Fularul se confecţionează din fire acrilice tip lână, de culoare neagră.
11. Cămaşa se confecţionează din ţesătură tip bumbac (poplin sau tercot) de culoare bleu; mâneca este scurtă sau lungă.
Se poartă cu cravată sub veston sau scurtă de vânt.
12. Cămaşa-bluză se confecţionează din ţesătură tip bumbac (poplin sau tercot) de culoare bleu, închisă la gât şi încheiată cu 5 nasturi; în partea superioară are două buzunare cu burduf şi clape care se încheie cu câte un nasture de format mic.
Cămaşa este prevăzută pe umeri cu platcă pentru epoleţi.
Cămaşa-bluză se poartă deschisă la gât (sau cu cravata), cu partea inferioară introdusă în pantaloni sau în fustă. Poate fi purtată şi sub haină, cu cravată.
13. Scurta de vânt se confecţionează din tercot impermeabilizat, de culoare neagră.
Se poartă deschisă la gât, putând fi purtată şi închisă datorită croiului cu revere răsfrânte; se încheie cu fermoar pe interior şi la 4 nasturi pe exterior.
În partea de jos şi la mâneci este prevăzută cu elastic.
Scurta de vânt este prevăzută cu două buzunare oblice ascunse, care se încheie cu fermoar, iar deasupra acestora, în partea superioară, sunt prevăzute cu banda reflectorizantă de 10 mm. Pe interior, în partea dreaptă, este prevăzută cu un buzunar care se încheie cu un nasture.
Scurta de vânt este prevăzută pe umeri cu platcă pentru epoleţi.
Spatele este confecţionat din 3 părţi, una în partea de sus şi două în partea de jos, prevăzute cu pense.
Lungimea trebuie să depăşească talia cu 100-120 mm.
14. Puloverul se confecţionează din fire acrilice tip lână, de culoare neagră cu anchior, cu sau fără mâneci.
Pe spatele mânecii sunt prevăzute cotiere din acelaşi material. La 5 cm de umeri pe mânecă se aplică ecusonul “POLIŢIA LOCALĂ”.
15,16. Costumul de intervenţie vară/iarnă este compus din bluzon şi pantalon şi se confecţionează din material textil (tercot), de culoare neagră.
Bluzonul este confecţionat la partea superioară a spatelui şi piepţilor cu platcă matlasată şi se încheie cu fermoar. Este prevăzut cu două buzunare cu clapă pe părţile superioare ale piepţilor.
Gulerul este tip tunică.
Mâneca este prevăzută cu manşetă şi bazoane de protecţie în dreptul coatelor. Pe mâneca dreaptă se aplică un buzunar cu clapă.
Bluzonul este prevăzut cu epoleţi din material fond, fixaţi la un capăt în cusătura de îmbinare mânecă – umăr.
Pantalonul are croială dreaptă, iar la partea inferioară este prevăzut cu sistem de ajustare pentru a fi purtat în ghete/bocanci. În regiunea genunchilor şi la partea superioară a reperelor spate este prevăzut cu bazoane. Pe betelie sunt aplicate găici pentru centură.
Costumul de intervenţie pentru iarnă este dublat cu material neţesut, termoizolant.
17. Pelerina de ploaie are croiala tip raglan şi este deschisă la gât, cu posibilitatea de a fi purtată şi închisă.
Se încheie în faţă la un rând cu 4 nasturi ascunşi, iar ajustarea în talie se face cu ajutorul unui cordon cu două catarame din metal sau înlocuitori.
Mâneca are croială raglan. Pelerina este prevăzută cu două buzunare aşezate oblic (ascunse) cu nasturi (de 170-180 mm lungime şi de 40 mm lăţime) sub guler şi se prinde cu 3 nasturi mici.
Gluga este confecţionată din acelaşi material.
Pelerina de ploaie este de culoare neagră şi se confecţionează din material textil impermeabil.
În partea stângă sus are o bentiţă cusută în exterior (lungă de 100 mm şi lată de 30 mm) şi prinsă cu un nasture sub rever, pe care se aplică tresele pentru ierarhizare.
18. Scurta îmblănită se confecţionează din tercot impermeabilizat, de culoare neagră, uşor matlasată, cu mesada detaşabilă, de culoare asortată cu faţa scurtei.
Modelul este tip sport, se încheie cu fermoar în interior şi cu butoni în exterior, are guler pe gât, prevăzut cu şnur ascuns.
În talie şi în partea de jos, pentru ajustare pe corp, este prevăzută tot cu şnur ascuns. Lateral (stânga-dreapta), în partea de jos, sunt dispuse două buzunare aplicate, drepte, cu clape care se încheie cu nasturi. În partea de sus (stânga-dreapta) va fi prevăzută cu buzunare drepte cu clape care se închid cu nasturi.
Pe clapa buzunarului de sus, din partea stângă, este prevăzută o bentiţă (100 mm lungime şi 30 mm lăţime) cusută în partea dinspre umăr şi prinsă cu un nasture în partea interioară, pe care se aplică tresele de ierarhizare.
Scurta îmblănită este prevăzută cu platcă pentru epoleţi.
Lărgimea scurtei îmblănite se stabileşte în raport cu talia, acoperind în întregime bazinul.
19. Mănuşile sunt din piele de culoare neagră.
20, 21. Pantofii sunt din piele de culoare neagră, prevăzuţi cu bombeuri, fără ornamentaţie, şi se încheie cu şireturi. Pentru sezonul de vară se pot confecţiona pantofi perforaţi, iar pentru femei aceştia pot avea decupaj.
22. Bocancii sau ghetele sunt din piele de culoare neagră, prevăzuţi cu bombeuri, au talpă şi tocuri din cauciuc şi se încheie cu şireturi sau cu fermoar.
23. Centura este de culoare neagră, fără diagonală, are lăţimea de 50 mm şi se încheie cu o cataramă din metal de culoare argintie. Pentru cei din domeniul rutier centura este de culoare albă, fără diagonală, are lăţimea de 50 de mm şi se încheie cu o cataramă din metal de culoare argintie.
24. Cureaua este din piele de culoare neagră.
25. Portcarnetul se confecţionează din piele sau din înlocuitori, de culoare neagră, şi se compune din două feţe prinse printr-un burduf. Partea din spate se rabatează sub formă de capac şi se încheie în faţă printr-un buton sau tic-tuc. Se poartă fixat pe centură prin două găici.
26. Portbaston din piele
27. Emblema se aplică pe articole de coifură de către personalul poliţiei locale cu drept de a purta uniformă. Se confecţionează din metal de culoare argintie sau material textil pe fond bleu, de formă ovală, cu diametrul de 40 de mm, la mijloc având stema României, încadrată cu frunze de stejar.
Pentru şeful poliţiei locale, adjunctul şi şefii de servicii emblema este încadrată cu 3 rânduri de frunze de stejar, este bombată, având în centrul său stema României, şi are imprimată în relief, în partea superioară, inscripţia de culoare albă “ROMÂNIA”, iar în partea inferioară “POLIŢIA LOCALĂ”.
28. Ecusonul pentru mânecă se confecţionează din material textil, pe fond de culoare bleu, având în partea superioară inscripţia “POLIŢIA LOCALĂ”, sub care este trecut numele localităţii, la mijloc stema României, încadrată cu un rând de lauri, iar în partea inferioară se scrie “ROMÂNIA”. Se poartă pe braţul stâng de către întregul personal cu drept de uniformă şi se aplică la 5 cm de cusătura umărului.
29. Insigna pentru piept se confecţionează din metal, pe fond de culoare bleu, având în partea superioară inscripţia “POLIŢIA LOCALĂ”, sub care este trecut numele localităţii, la mijloc stema României, încadrată cu un rând de lauri, iar în partea inferioară se înscriu numărul matricol şi inscripţia “ROMÂNIA”.
30. Epoleţii sunt confecţionaţi din material textil, de culoare neagră, cu margine gri-argintiu, pe care sunt aplicate gradele profesionale.
31. Portcătuşe din piele
32. Fesul se confecţionează din fire acrilice de culoare neagră.
33. Vesta multifuncţională se confecţionează din material textil de culoare neagră.
34. Tricoul se confecţionează din tricot de bumbac de culoare neagră. Croiala este cu guler sau la baza gâtului, are mâneca scurtă şi este prevăzut pe umeri cu epoleţi din material fond.
B. Legitimaţia de serviciu
Legitimaţia de serviciu se confecţionează din imitaţie de piele (ecologică), cu dimensiunile de 200 x 80 mm, cu deschidere pe verticală, cuprinzând următoarele menţiuni:
a) rândul întâi central – tricolorul României, încadrat într-un chenar dreptunghiular cu dimensiunile de 5 x 65 mm;
b) în partea de sus central, rândul al doilea – ROMÂNIA, sub denumirea ţării – JUDEŢUL;
c) rândul al treilea – COMUNA/ORAŞUL/MUNICIPIUL/SECTORUL;
d) rândul al patrulea, aliniat stânga – POLIŢIA LOCALĂ;
e) rândul al patrulea, aliniat stânga LEGITIMAŢIE;
f) rândul al cincilea categoria de personal din care face parte deţinătorul (POLIŢIST LOCAL/FUNCŢIONAR PUBLIC/PERSONAL CONTRACTUAL);
g) rândul al şaselea aliniat stânga – numărul legitimaţiei;
h) după aceasta se înscriu, unele sub altele, numele şi prenumele deţinătorului, numărul matricol, data emiterii legitimaţiei, semnătura şefului poliţiei locale din care face parte deţinătorul şi ştampila structurii;
i) în colţul din dreapta jos va fi aplicată fotografia deţinătorului;
j) în partea inferioară a legitimaţiei se alocă 6 spaţii orizontale pentru aplicarea vizelor anuale care se semnează de către şeful poliţiei locale.
Fotografia titularului utilizată are dimensiunile de 3 cm x 4 cm şi este executată color (în uniforma de serviciu/sau într-o ţinută decentă, pentru persoanele încadrate în poliţia locală care nu poartă uniformă).
C. Însemnele distinctive de ierarhizare
În raport cu funcţiile îndeplinite, însemnele distinctive de ierarhizare au următoarele forme şi mărimi:
a) şeful poliţiei locale – 3 stele tip octogon metalice sau textile, cu lăţimea de 25 mm, de culoare gri-argintiu, aşezate pe epolet;
b) adjunctul şefului – două stele tip octogon metalice sau textile, cu lăţimea de 25 mm, de culoare gri-argintiu, aşezate pe epolet;
c) şeful de serviciu – o stea tip octogon metalică sau textilă, cu lăţimea de 25 mm, de culoare gri-argintiu, aşezată pe epolet;
d) şeful de birou sau compartiment – 3 trese din metal sau textil, de culoare gri-argintiu, în formă de V, cu lăţimea de 5 mm, aşezate paralel pe epolet, având între ele o distanţă de 3 mm;
e) funcţionarul public superior – două trese din metal sau textil, de culoare gri-argintiu, în formă de V, cu lăţimea de 5 mm, aşezate paralel pe epolet, având între ele o distanţă de 3 mm;
f) funcţionarul public principal – o tresă din metal sau textil, de culoare gri-argintiu, în formă de V, cu lăţimea de 5 mm, aşezată pe epolet;
g) funcţionarul public asistent – epolet fără tresă.
ANEXA Nr. 3 la regulamentul-cadru
Norme de dotare cu armament şi mijloace specifice de protecţie a poliţiştilor locali şi a personalului contractual cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi a obiectivelor de interes local
Nr. crt. Denumirea materialelor U/M Criterii de dotare şi mod de repartizare
1. Pistol Cpl. Câte unul pentru fiecare poliţist local cu atribuţii în domeniul asigurării ordinii şi liniştii publice şi fiecare personal contractual care desfăşoară activităţi de pază
2. Pistol cu muniţie neletală Cpl. Câte unul pentru 40-60 % din efectivele de poliţişti locali cu atribuţii în domeniul asigurării ordinii şi liniştii publice şi fiecare personal contractual care desfăşoară activităţi de pază, ce execută misiuni cu un grad scăzut de risc
3. Cartuş pentru pistol Buc. Câte 24 pentru fiecare pistol
4. Cartuş pentru pistolul cu gaze Buc. Câte 30 pentru fiecare pistol cu gaze
5. Baston pentru autoapărare Buc. Câte unul pentru fiecare poliţist local cu atribuţii în domeniul asigurării ordinii şi liniştii publice şi fiecare personal contractual care desfăşoară activităţi de pază
6. Baston cu şoc electric Buc. Câte unul pentru 40-60 % din efectivele de poliţişti locali cu atribuţii în domeniul asigurării ordinii şi liniştii publice şi fiecare personal contractual care desfăşoară activităţi de pază, ce execută misiuni cu un grad scăzut de risc
7. Portbaston Buc. Câte unul pentru fiecare baston din cauciuc
8. Cătuşă pentru mâini Buc. Câte unul pentru fiecare poliţist local cu atribuţii în domeniul asigurării ordinii şi liniştii publice
9. Portcătuşe Buc. Câte unul pentru fiecare cătuşă
10. Pulverizator de mână cu substanţă iritant-lacrimogenă Buc. Câte unul pentru fiecare poliţist local cu atribuţii în domeniul asigurării ordinii şi liniştii publice, poliţist local cu atribuţii în domeniul circulaţiei pe drumurile publice şi fiecare personal contractual care desfăşoară activităţi de pază
11. Vestă (ham) cu elemente reflectorizante Buc. Câte unul pentru fiecare poliţist local cu atribuţii în domeniul circulaţiei pe drumurile publice
12. Costum (bluză + pantaloni) de protecţie împotriva ploii, cu elemente reflectorizante Cpl. Câte unul pentru fiecare poliţist local cu atribuţii în domeniul circulaţiei pe drumurile publice
13. Costum de protecţie pentru iarnă (scurtă matlasată şi pantaloni) Cpl. Câte unul pentru fiecare poliţist local cu atribuţii în domeniul ordinii şi liniştii publice, precum şi în domeniul mediului, care execută misiuni în teren
14. Costum de protecţie pentru vară (bluză + pantaloni) Cpl.
15. Mănuşi albe Per. Câte unul pentru fiecare poliţist local cu atribuţii în domeniul circulaţiei pe drumurile publice
16. Scurtă reflectorizantă Buc. Câte unul pentru fiecare poliţist local cu atribuţii în domeniul circulaţiei pe drumurile publice
17. Vestă pentru protecţie împotriva frigului Buc. Câte unul pentru fiecare poliţist local cu atribuţii în domeniul circulaţiei pe drumurile publice care execută misiuni în teren
18. Fluier Buc. Câte unul pentru fiecare poliţist local cu atribuţii în domeniul ordinii şi liniştii publice, al circulaţiei pe drumurile publice, precum şi în domeniul pazei bunurilor care execută misiuni în teren
19. Radiotelefon portabil Cpl. Câte unul pentru fiecare poliţist local cu atribuţii în domeniul ordinii şi liniştii publice, al circulaţiei pe drumurile publice/personal contractual cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi obiectivelor de interes local care execută misiuni
20. Portcarnet Buc. Câte unul pentru fiecare poliţist local/personal contractual cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi obiectivelor de interes local care execută misiuni în teren
21. Uniformă de serviciu Cpl. Câte unul pentru fiecare poliţist local/personal contractual cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi obiectivelor de interes local
   Art. 34. – Drepturile salariale ale personalului poliţiei locale se stabilesc potrivit prevederilor legale aplicabile personalului din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al primarului general al municipiului Bucureşti.
   Art. 35. – În afara drepturilor salariale prevăzute la art. 34, poliţistul local mai are dreptul şi la:
   a) decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului;
   b) încadrarea activităţii în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii;
   c) asigurarea de către consiliul local al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, a asistenţei juridice a poliţistului local pentru fapte săvârşite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu, în condiţiile stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare a poliţiei locale;
   d) asigurarea despăgubirilor de viaţă, de sănătate şi de bunuri în condiţiile stabilite prin Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a poliţiei locale şi în limita bugetului aprobat de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Punere în aplicare prin Regulament de organizare şi funcţionare a poliţiei locale… din 23/12/2010 :
Art. 66. – (1) Poliţiştii locali au dreptul la despăgubiri de viaţă, de sănătate şi de bunuri, pentru daunele suferite în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
(2) Asigurarea despăgubirilor prevăzute la alin. (1) implică acordarea unor sume de bani pentru poliţiştii locali sau, în cazul decesului, pentru familiile acestora, în situaţia producerii riscurilor specifice activităţii de poliţie locală.
Art. 67. – (1) Despăgubirile se acordă, în limita bugetului aprobat de consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru următoarele categorii de riscuri:
a) rănirea poliţistului local;
b) invaliditate de gradul I;
c) invaliditate de gradul II;
d) invaliditate de gradul III;
e) deces;
f) prejudicii aduse bunurilor.
(2) În sensul alin. (1), termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) poliţist local rănit – poliţistul local supus în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, independent de voinţa lui, efectelor unor cauze vătămătoare, în urma cărora îi este afectată integritatea anatomică şi/sau funcţională a organismului;
b) poliţist local invalid – poliţistul local rănit clasat inapt pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu de către comisiile de expertiză medicală şi evaluare a capacităţii de muncă;
c) poliţist local decedat – poliţistul local care şi-a pierdut viaţa în urma unui accident, în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu;
d) bun – construcţii cu destinaţia de locuit pentru poliţist şi familia sa, precum şi anexele acestora, vehicule aflate în proprietatea sau folosinţa poliţistului.
Art. 68. – (1) Despăgubirile acordate în situaţia producerii riscului prevăzut la art. 67 alin. (1) lit. a) acoperă, în limita bugetului aprobat de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, toate cheltuielile legate de:
a) tratamentul în ţară sau în străinătate, în cazul în care acesta nu poate fi efectuat în ţară;
b) tratamentul de recuperare în unităţi medicale din ţară sau din străinătate;
c) protezele, ortezele şi alte dispozitive medicale de profil din ţară sau din străinătate;
d) transportul dus-întors până la/de la unitatea medicală care va asigura efectuarea tratamentului, atât pentru poliţistul local, cât şi pentru însoţitor, când situaţia o impune.
(2) În situaţia producerii şi a unuia dintre riscurile prevăzute la art. 67 alin. (1) lit. b)-d), poliţistului local i se acordă, în limita bugetului aprobat de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi despăgubiri în sumă de până la:
a) 10.000 euro, echivalentul în lei la data plăţii – pentru invaliditate de gradul I;
b) 8.000 euro, echivalentul în lei la data plăţii – pentru invaliditate de gradul al II-lea;
c) 6.000 euro, echivalentul în lei la data plăţii – pentru invaliditate de gradul al III-lea.
(3) Despăgubirea acordată în situaţia producerii riscului prevăzut la art. 67 alin. (1) lit. e) constă într-o sumă de până la 20.000 euro, echivalentul în lei la data plăţii, şi se plăteşte familiei poliţistului local decedat.
(4) Despăgubirea acordată în situaţia producerii riscului prevăzut la art. 67 alin. (1) lit. f) nu poate depăşi suma necesară pentru aducerea bunului în starea iniţială sau înlocuirii acestuia în caz de distrugere.
Punere în aplicare prin Regulament de organizare şi funcţionare a poliţiei locale… din 23/12/2010 :
Art. 69. – (1) Despăgubirile acordate în baza prezentului regulament-cadru constituie forme de sprijin cu destinaţie specială.
(2) Despăgubirile prevăzute la art. 68 se acordă pentru fiecare eveniment asigurat în parte.
(3) Despăgubirile prevăzute la art. 68 alin. (4) nu se acordă în cazul în care prejudiciul prevăzut la art. 67 alin. (1) lit. f) este acoperit parţial sau în totalitate ca urmare a existenţei unei asigurări în sistemul privat.
Art. 70. – Pentru toate sumele de bani plătite ca despăgubiri în temeiul prezentului regulament-cadru, autorităţile administraţiei publice locale vor iniţia demersuri pentru recuperarea sumelor plătite de la persoanele care se fac vinovate de producerea prejudiciilor.
   Art. 36. – În cazul decesului unui poliţist local în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar de deces egal cu 3 salarii de bază avute la data decesului.
   Art. 37. – (1) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, poliţistul local beneficiază de protecţie specială, în condiţiile legii, similară cu a poliţistului din cadrul Poliţiei Române.
   (2) Poliţistul local şi membrii familiei sale au dreptul la protecţie, în condiţiile legii, din partea structurilor specializate ale statului faţă de ameninţările sau violenţele la care ar putea fi supuşi ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu.
   Art. 38. – (1) Poliţistului local şi personalului contractual din poliţia locală, cu atribuţii în domeniul pazei bunurilor şi obiectivelor de interes local, li se asigură gratuit uniforma şi echipamentul de protecţie adecvat misiunilor specifice pe care le îndeplinesc, iar în cazul în care, ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu, li s-a degradat sau distrus îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, au dreptul la despăgubiri corespunzătoare.
   (2) Uniforma personalului prevăzut la alin. (1), forma şi conţinutul însemnelor, precum şi ale documentelor de legitimare ale acestuia sunt cele prevăzute în Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a poliţiei locale.
   (3) La încetarea raporturilor de serviciu sau de muncă, personalul prevăzut la alin. (1) are obligaţia de a preda, de îndată, uniforma, însemnele, echipamentul de protecţie şi documentele de legitimare.
   (4) Încetarea raporturilor de serviciu ale poliţistului local din motive imputabile acestuia, în termen de 5 ani de la absolvirea programului de formare iniţială prevăzut la art. 18 alin. (1) şi (2), atrage plata de către acesta a contravalorii cheltuielilor de şcolarizare, proporţional cu perioada rămasă.
   Art. 39. – (1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale poliţiei locale care funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică se asigură din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul local.
   (2) În cazul în care poliţia locală se organizează ca un compartiment funcţional în cadrul aparatului de specialitate al primarului/primarului general al municipiului Bucureşti, activitatea acesteia se finanţează integral din bugetul local.

CAPITOLUL IX

  Dispoziţii finale şi tranzitorii

   Art. 40. – (1) În vederea operaţionalizării structurilor de poliţie locală înfiinţate potrivit prevederilor prezentei legi, se pot detaşa funcţionari publici cu statut special, în condiţiile Statutului poliţistului, de la unităţile teritoriale ale Poliţiei Române, până la ocuparea posturilor, pe o perioadă de până la un an.
   (2) Numărul funcţionarilor publici cu statut special detaşaţi se stabileşte în urma unei analize comune efectuate de unitatea/structura teritorială a Poliţiei Române şi de autorităţile administraţiei publice locale respective.
   (3) Detaşarea funcţionarilor publici cu statut special se face în baza protocolului încheiat între consiliul local al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale respective, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi unitatea/structura teritorială a Poliţiei Române, în conformitate cu prevederile Statutului poliţistului.
   (4) Atribuţiile funcţionarilor publici cu statut special, detaşaţi potrivit alin. (1), se stabilesc în conformitate cu prevederile prezentei legi.
   (5) Funcţionarilor publici cu statut special, detaşaţi de la unităţile/structurile teritoriale ale Poliţiei Române, li se aplică prevederile Statutului poliţistului şi ale actelor normative care reglementează salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor.
   Art. 41. – Poliţia locală din unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în care aceasta se organizează ca instituţie publică de interes local cu personalitate juridică preia, în condiţiile legii, patrimoniul actualelor structuri de poliţie comunitară.
Punere în aplicare Art. 41. prin Regulament de organizare şi funcţionare a poliţiei locale… din 23/12/2010 :
CAPITOLUL VIII Patrimoniul, soluţionarea drepturilor şi obligaţiilor născute din contracte
Art. 71. – În vederea preluării de către poliţia locală din unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în care aceasta se organizează ca instituţie publică de interes local cu personalitate juridică a patrimoniului structurilor de poliţie comunitară, se constituie, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament-cadru, comisii de inventariere constituite prin dispoziţia primarului/primarului general.
Art. 72. – (1) Comisiile constituite conform art. 71 analizează drepturile şi obligaţiile rezultate din contractele încheiate de poliţia comunitară şi prezintă primarului o informare cu privire la acestea, precum şi eventuale propuneri de amendare a contractelor, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 155/2010.
(2) Drepturile şi obligaţiile prevăzute la alin. (1) se preiau de către poliţia locală, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament-cadru, în limita efectivului existent.
(3) În situaţia în care efectivele poliţiei locale sunt insuficiente, obiectivele asigurate cu pază de personalul poliţiei comunitare vor fi asigurate cu alte sisteme de securitate, conform legii.
Art. 73. – Asigurarea tehnico-materială a poliţiei locale la nivelul unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale se realizează conform reglementărilor proprii, stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale.
   Art. 42. – Bugetul poliţiei locale se stabileşte conform reglementărilor în vigoare şi se aprobă prin hotărâre a autorităţii deliberative, la propunerea primarului/primarului general al municipiului Bucureşti.
   Art. 43. – (1) Poliţia locală care are în structură compartimente funcţionale cu atribuţii în domeniul circulaţiei rutiere încheie protocoale cu administratorul bazei de date, asigură mijloacele tehnice necesare şi instruirea personalului destinat acestei activităţi, în vederea introducerii în baza de date a punctelor de penalizare aplicate ca urmare a constatării unor abateri la regimul circulaţiei rutiere, în termen de cel mult un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
   (2) Până când compartimentele prevăzute la alin. (1) pun în aplicare măsurile prevăzute la alin. (1), procesele-verbale de constatare a contravenţiilor încheiate de poliţiştii locali cu atribuţii în domeniul circulaţiei rutiere pentru abateri care presupun aplicarea de puncte de penalizare se comunică în termen de 24 de ore, în copie, la unităţile/structurile teritoriale ale Poliţiei Române, pentru a fi introduse în baza de date, în baza protocolului încheiat între părţi. În municipiul Bucureşti, toate procesele-verbale care cuprind sancţiunile contravenţionale complementare, prin aplicarea de puncte de penalizare, în condiţiile legislaţiei privind circulaţia pe drumurile publice, se comunică brigăzii de poliţie rutieră, respectiv secţiilor de poliţie competente teritoriale, pentru a fi introduse în baza de date.
   (3) Structurile de poliţie locală desemnează personalul însărcinat cu introducerea punctelor de penalizare în baza de date, care va lucra timp de un an împreună cu persoanele desemnate din cadrul poliţiei rutiere, în vederea specializării.
   (4) Poliţiştii locali specializaţi în domeniul circulaţiei rutiere îşi exercită atribuţiile împreună cu structurile specializate ale Poliţiei Române, pe o perioadă de un an de la data înfiinţării poliţiei locale în unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială respectivă.
   Art. 44. – (1) În situaţia în care primarul/primarul general al municipiului Bucureşti apreciază că sarcinile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale pe linie de poliţie locală nu sunt îndeplinite corespunzător sau are indicii/sesizări cu privire la încălcarea prevederilor legale de către poliţiştii locali, poate solicita prefectului sprijinul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor, în vederea efectuării unui control de specialitate.
   (2) Controlul asupra activităţii poliţiei locale se poate dispune şi prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, la iniţiativa acestuia, sau, după caz, a prefectului, a directorului general al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti ori a inspectorului-şef al inspectoratului de poliţie judeţean, numai după încunoştinţarea prealabilă a primarului/primarului general al municipiului Bucureşti.
   (3) Orice control se rezumă strict la asigurarea respectării principiilor constituţionale şi a legalităţii specifice. Rezultatele controlului se transmit primarului/primarului general al municipiului Bucureşti şi se prezintă în proxima şedinţă a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
   Art. 45. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2011.
   (2) În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Administraţiei şi Internelor elaborează, cu consultarea structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a poliţiei locale, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
   (3) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 371/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 27 septembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia prevederilor art. 20 şi 21 referitoare la serviciile publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes judeţean.

» Citeste si:

Comenteaza

 

 

 

Puteti folosi aceste tag-uri HTML

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

!